Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:43 07 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Motivarea judecătorilor în cazul ofiţerului de la Operaţiuni Speciale Constanţa achitat pentru divulgarea informațiilor secrete

ro

25 Jul, 2020 00:00 945 Marime text
  • Curtea de Apel Constanța a decis achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
  • Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă.
  • Magistrații spun că acțiunea de divulgare trebuie să se refere la informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității.

ZIUA de Constanța prezintă motivarea integrală a judecătorilor de la Curtea de Apel Constanţa în cazul ofiţerului de poliţie cu grad de comisar din cadrul Serviciului Operaţiuni Speciale Constanţa acuzat că ar fi „diseminat informaţii cu caracter nepublic unor persoane condamnate pentru agresiuni şi alte acte de violenţă“.
 
Magistraţii au ajuns la concluzia că fapta imputată ofiţerului „nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“, motiv pentru care au decis achitarea inculpatului.   
 

Povestea pe scurt

 
Potrivit rechizitoriului, „în data de 22 februarie 2016, cu ocazia unei discuţii telefonice purtate cu numitul (...), persoană condamnată şi cu antecedente penale (n.r. poliţistul) i-a divulgat acestuia informaţii care nu sunt destinate publicităţii, legat de statutul profesional a doi lucrători de poliţie şi, în mod implicit, a componenţei personalului a două structuri poliţieneşti cu activitate specială şi nepublică, informaţii de care a luat act în temeiul calităţii de poliţist pe care o deţine acesta“.
În motivarea privind achitarea ofiţerului de poliţie din cadrul Serviciului Operaţiuni Speciale Constanţa, judecătorii Curții de Apel arată, printre altele, că
art. 304 alin. (1) și (2) Cod penal incriminează divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice , constând în:
 
divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane (alin.1);
 
 divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea (alin.2).
 

Secrete de serviciu 

 
Acțiunea de divulgare trebuie să se refere la informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, adică la date clasificate ca secrete de serviciu ori care nu fac parte din categoria informațiilor la care se referă legea accesului la informații publice, dar nu sunt destinate publicității. Nu au acest caracter faptele de notorietate publică ori cele care au fost comunicate de cel interesat, fără rezerve, tuturor celor doritori să le știe.
 
Judecătorii Curții de Apel Constanța mai arată că „potrivit art. 15 lit.c) și e) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, clasele de secretizare ale informațiilor clasificate sunt: „secrete de stat și secrete de serviciu”, iar „informații secrete de serviciu” sunt „informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat”. Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 prevede că „Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului”.
 
„Cum în cauză acuzarea nu a invocat și nu a administrat nicio probă din care să rezulte caracterul de „informații secrete de serviciu” al datelor pretins divulgate de inculpat, trebuie analizat dacă acestea constituie informații, altele decât cele secrete de serviciu, care „nu sunt destinate publicității”.
 

Starea de pericol și caracterul agravant

 
Având în vedere principiul legalității incriminării, caracterul unei informații de a nu fi „destinată publicității”, în sensul dispozițiilor art. 304 alin. (2) C.pen., trebuie să fie stabilit prin lege.
 
Curtea de Apel Constanța a considerat că norma de incriminare de la art. 304 alin. (2) C.pen. are în vedere informațiile (secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității) a căror divulgare creează o stare de pericol pentru persoana fizică sau juridică la care se referă. 
 
Caracterul agravant, de la alin. (1), al infracțiunii este dat de aceea că informațiile sunt divulgate de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu și de afectarea (efectivă) a intereselor sau activității unei persoane, iar faptul că la varianta atenuată de la alin (1) legiuitorul nu a prevăzut expres că divulgarea trebuie să creeze o stare de pericol pentru persoana la care se referă informațiile nu înseamnă că o asemenea stare de pericol nu trebuie să existe, având în vedere chiar natura infracțiunii (de pericol).
 
Or, o asemenea stare de pericol nu există în speță, întrucât, ca urmare a discuției avute cu inculpatul, martorul (...) nu a intrat în posesia unor informații care să fi putut duce la periclitarea în vreun fel a martorilor (...)
 
În ceea ce privește statutul de polițist al martorilor (...), acesta nu numai că era cunoscut martorului (....), dar era și accesibil oricărei persoane, reieșind din declarațiile de avere postate chiar pe site-ul instituțiilor în cadrul cărora martorii își desfășurau activitatea.
 

Date în declarația de avere

 
„Astfel fiind, în mod greșit Tribunalul a apreciat că, și în aceste condiții, fapta de care este acuzat inculpat este prevăzută de legea penală, întrucât deși în declarația de avere dată publicității martorul (...) menționa că lucrează în cadrul B.C.C.O., iar martorul (....) că este ofițer specialist în cadrul I.P.J. Constanța, «faptul că acest gen de informații generale există pe site-ul Ministerului de Interne nu înseamnă că trebuie subliniate și aduse în mod prioritar în atenția lumii interlope»“.
 
„Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 304 alin. (2) C.pen. constă în «divulgarea» informațiilor nepublice, iar nu în «scoaterea în evidență/aducerea în atenția publicului« a unor informații publice. În ceea ce privește intenția martorului (...) (polițist, subofițer de poliție judiciară în cadrul B.C.C.O. – Serviciul Antidrog) de a se transfera la o altă structură, chiar dacă am accepta că aceasta ar fi devenit cunoscută inculpatului cu ocazia prezentării bilanțului instituției și nu din «zvonul public», precum și faptul că acesta ar conduce un autoturism marca Mercedes, de culoare neagră, nu pot constitui informații nedestinate publicității a căror divulgare este de natură a pune în pericol persoanele la care se referă informațiile (cea dintâi fiind o informație lipsită de efecte concrete, iar cea de-a doua fiind o informație prea generală, ambele de natură a satisface eventual o simplă curiozitate a martorului (...), și nu de a-i folosi acestuia pentru vătămarea în vreun fel a martorului (...). De altfel, chiar martorul (...) declară că pe el îl interesa doar «bârfa cu drogurile». Referitor la intenția martorului (...) de a se transfera la B.C.C.O., aceasta nu a fost «divulgată» de inculpat martorului, ci martorul a fost cel care i-a făcut-o cunoscută, inculpatul afirmând doar că se va interesa, faptă care nu se poate circumscrie vreunei infracțiuni“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța.
 
 
„Extinderea sferei informațiilor pe care le-ar fi divulgat inculpatul (...) la statul de funcții al B.C.C.O., la statutul profesional al lucrătorilor de poliție și, «în mod implicit» (după cum reține Tribunalul), la componența personalului a două structuri polițienești cu activitate specială și nepublică este nejustificată și fără suport probator. Singurele informații pretins divulgate, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, menținute în camera preliminară, au fost indicate anterior, iar analiza conținutului constitutiv al infracțiunii, pentru a vedea dacă sunt întrunite elementele acesteia, trebuie făcută prin raportare strict la fapta comisă, în speță exact informațiile divulgate, și nu generic.
 

Nivel de secretizare „S”

 
De asemenea, după cum am arătat, procurorul de caz, prin procesul-verbal din 6.06.2016 (f.12 d.u.p.), a procedat la «extragerea» mențiunilor care au legătură cu dosarul din fișa postului inculpatului – document clasificat cu nivel de secretizare „S” –, mențiuni care fac referire la atribuțiile inculpatului, printre care și aceea de a-și conspira calitatea reală de polițist la operațiuni speciale atât la domiciliu cât și în locurile sau mediile pe care le frecventează. Or, din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi divulgat calitatea reală de polițist la operațiuni speciale – a sa sau a altui coleg“, potrivit celor consemnate de judecători.
 
Prin urmare, Curtea de Apel a reținut că în cauză lipsește o cerință esențială atașată elementului material al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată – respectiv ca acțiunea de „divulgare” să se refere la informații a căror dezvăluire creează o stare de pericol pentru persoana la care se referă, precum și urmarea imediată, constând în starea de pericol ce rezultă din săvârșirea unei asemenea fapte pentru persoana la care se referă informațiile. Or, în situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspect obiectiv devin incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p. – „fapta nu este prevăzută de legea penală”, ca și caz care împiedică exercitarea acțiunii penale.
 
Față de aceste considerente, Curtea de Apel Constanța a decis achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
 
Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă.
 
Sursa motivare: rolii.ro
 
Citește și: 
 
Informaţii clasificate, pentru toate nivelurile de secretizare
Cine este noul funcţionar de securitate al Curţii de Apel Constanţa

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii