Ilie Stoian atacă la Curtea de Apel Constanța decizia privind demolarea unor construcții de pe un teren al municipiului Tulcea
Ilie Stoian atacă la Curtea de Apel Constanța decizia privind demolarea unor construcții de pe un teren al municipiului
19 Aug, 2026 11:50
ZIUA de Constanta
174
Marime text
174
Marime text

Ilie Stoian a declarat recurs împotriva hotărârii prin care Tribunalul Tulcea i-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu primarul municipiului Tulcea. Litigiul privește Dispoziția nr. 997 din 19 iunie 2024, prin care administrația locală a decis desființarea unor construcții amplasate pe un teren din domeniul privat al municipiului.
Dosarul nr. 1166/88/2024 a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța pe 18 august 2026, la Secția de contencios administrativ și fiscal. Ilie Stoian figurează ca recurent-reclamant, iar primarul municipiului Tulcea are calitatea de intimat-pârât. Până în prezent nu a fost afișat un termen de judecată.

Acțiunea a fost respinsă la Tribunalul Tulcea
Pe fond, Ilie Stoian a solicitat anularea Dispoziției nr. 997/19.06.2024 și a răspunsului prin care Primăria Tulcea îi respinsese plângerea prealabilă. Tribunalul Tulcea a respins însă acțiunea ca nefondată, prin Hotărârea nr. 278 din 26 februarie 2026:
„Solutia pe scurt: Respinge acţiunea, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Tulcea. Pronunţată azi, 26.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 278/2026 26.02.2026”.
Reclamantul a susținut că deține un contract de închiriere încheiat în 1983 pentru un teren de 200 de metri pătrați și că imobilul ar fi fost construit în baza unei autorizații. El a mai afirmat că dispoziția de desființare nu ar fi fost suficient motivată și că nu ar exista o rațiune urbanistică ori un interes public care să justifice măsura.
Primarul municipiului Tulcea a cerut respingerea acțiunii, arătând că terenul se află în domeniul privat al municipiului, că persoana vizată fusese somată să îl elibereze și că măsura desființării a fost luată în temeiul articolului 33 din Legea nr. 50/1991.
De ce a respins instanța cererea
Potrivit rejust.ro, Tribunalul Tulcea a constatat că reclamantul nu a făcut dovada existenței unui contract de închiriere sau de concesiune pentru terenul pe care se află construcțiile vizate. Contractul din 1983 depus la dosar privea un teren de 200 de metri pătrați situat la o altă adresă și aferent unei locuințe, instanța apreciind că documentul nu dovedește un drept asupra terenului aflat în litigiu.
Conform rejust.ro, judecătorul a mai reținut că avizul emis în anul 1992, invocat de reclamant, se referea la realizarea unei construcții provizorii din panouri de lemn și nu putea fi asimilat unei autorizații de construire. Instanța a amintit și că o acțiune mai veche, prin care reclamantul încercase să obțină terenul prin uzucapiune, fusese respinsă definitiv.
Tribunalul a considerat aplicabil articolul 33 din Legea nr. 50/1991, care permite autorității locale să desființeze pe cale administrativă construcțiile neautorizate sau provizorii amplasate pe terenurile unităților administrativ-teritoriale, fără o autorizație de desființare și fără sesizarea prealabilă a instanței.
În privința motivării actului administrativ, potrivit rejust.ro, instanța a apreciat că dispoziția primarului trebuie analizată împreună cu referatul și anexele la care aceasta face trimitere. Aceste documente indicau situația juridică a terenului, somația transmisă reclamantului și temeiurile legale ale măsurii, astfel că tribunalul a concluzionat că au fost prezentate suficiente motive de fapt și de drept.
Judecătorul a apreciat și că demolarea este o măsură proporțională, întrucât urmărește protejarea dreptului de proprietate al municipiului asupra terenului și respectarea regimului legal al construcțiilor.
Pentru documentarea acestui material s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și termene.ro.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Dumitru Daniel Learciu, nou demers la ÎCCJ pentru eliberarea din arest
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


