Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
07:37 30 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Curtea de Apel le-a respins cererea! Consiliul Județean Constanța ar putea fi bun de plată pentru proiectul reziliat de extindere a Delfinariului

ro

18 Jul, 2023 18:00 1351 Marime text
⦁ Consiliul Județean Constanța înregistra pe rolul Curții de Apel Constanța, în luna aprilie a.c., dosarul nr. 217/36/2023 cu obiect, anulare act administrativ pretenţii - notificare de reziliere nr. 16112/19.12.2022
⦁ Pârât în dosar este Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
⦁ La termenul din 3 iulie a.c., judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au decis să respingă cererea administrației județene
⦁ În cauză este vorba despre proiectul de extindere a Delfinariului Constanța, în care ordonatorul principal de credite/investitor a fost Ministerul Turismului iar beneficiarul investiției și ordonator terțiar era Consiliul Județean Constanţa
⦁ Proiectul de extindere a Delfinariului care a fost reziliat avea o valoare de 17.642.527,29 lei, exclusiv TVA
⦁ Ministerul urma să asigure 14.219.337 lei cu TVA din proiect iar contribuția Consiliului Județean era diferența până la 17.642.527,29 lei, exclusiv TVA
⦁ După rezilierea contractului, Ministerul Antreprenoriatului s-a îndreptat împotriva beneficiarului investiției, respectiv CJC și a solicitat returnarea sumei de aproximativ 400.000 lei, bani pe care ministerul i-a decontat în contul lucrărilor efectuate de Manelli Impresa SRL



Consiliul Județean Constanța înregistra pe rolul Curții de Apel Constanța, secția de contencios-administrativ și fiscal, în luna aprilie a.c., dosarul nr. 217/36/2023 cu obiect, anulare act administrativ pretenţii - notificare de reziliere nr. 16112/19.12.2022.

Pârât în dosar este Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

La termenul din 3 iulie a.c., judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au decis să respingă cererea administrației județene.
Iată soluția pe scurt: „Respinge ca nefondată cererea. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Constanţa.  Hotarâre  160/2023  03.07.2023".

În cauză este vorba despre proiectul de extindere a Delfinariului Constanța, în care ordonatorul principal de credite/investitor a fost Ministerul Turismului iar beneficiarul investiției și ordonator terțiar era Consiliul Județean Constanţa.

Proiectul de extindere a Delfinariului care a fost reziliat avea o valoare de 17.642.527,29 lei, exclusiv TVA.

Ministerul urma să asigure 14.219.337 lei cu TVA din proiect iar contribuția Consiliului Județean era diferența până la 17.642.527,29 lei, exclusiv TVA.

După rezilierea contractului, Ministerul Antreprenoriatului s-a îndreptat împotriva beneficiarului investiției, respectiv CJC și a solicitat returnarea sumei de aproximativ 400.000 lei, bani pe care ministerul i-a decontat în contul lucrărilor efectuate de Manelli Impresa SRL.
În continuare, prezentăm pe scurt, motivarea deciziei magistraților de la Curtea de Apel. Potrivit Portalului Național al Jurisprudenței - www.rejust.ro, din probele administrate Curtea reţine următoarele: „între Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa, în calitate de Beneficiar al Programului de Dezvoltare în Turism, şi Ministerul Turismului (actual Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului), în calitate de instituţie publică centrală coordonatoare, a fost încheiat Contractul de finanţare nr.2139/07.08.2019, având ca obiect acordarea finanţării de către Minister pentru implementarea proiectului cu titlul „Extindere Delfinariu, derulat în cadrul Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism Masterplanul investiţiilor în turism şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism. Conform contractului de finanţare, valoarea finanţată de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului - Direcţia Generală de Turism este de 70% din cap. IV Cheltuieli pentru investiţia de bază, respectiv 15.664.566 lei, iar contribuţia Consiliului Județean Constanța este de 30% din capitolul IV, precum şi celelalte cheltuieli din cap. IV.

Contractul a fost modificat printr-un act adiţional, prin care a fost modificată valoarea de finanţare din cap. IV Cheltuieli pentru investiţia de bază, respectiv 14.219.337,38 lei şi a fost prelungită şi perioada de finalizare a proiectului, până la data de 31.12.2022. Prin notificarea cu nr.16112/CDC/19.12.2022, Ministerul Turismului a anunțat beneficiarul UAT Judeţul Constanţa rezilierea contractului de finanţare nr. 25377/06.08.2019 începând cu data de 29.12.2022, ca urmare a respective neîndeplinirii obligației de finalizare a proiectului în termenul stabilit de părţi în actul adiţional nr. 1/2021, respectiv 31.12.2022. Ca urmare a rezilierii contractului s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia restituirii sumei totale de 425.872,72 lei, în termen de maxim 30 zile de la data rezilierii contractului, sub sancţiunea dobânzilor de întârziere. Suma de 425.872,72 lei a fost restituită de beneficiarul UAT Judeţul Constanţa la data de 22.02.2023, conform ordinului de plata nr. 669/22.02.2023.

Rezilierea contractului este contestată de beneficiar, reclamantul din cauză, pentru următoarele motive: -Dificultăţile întâmpinate în implementarea proiectului nu sunt rezultat al intenţiei sau culpei reclamantei şi nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil în condiţiile în care toate sumele au fost folosite conform clauzelor contractuale şi normelor legale aplicabile pentru realizarea proiectului; -Mijlocul juridic al reducerii prestaţiei reprezintă prima opţiune a creditorului, în cazul unei obligaţii neexecutate parţial.
Astfel, în măsura în care creditorul optează pentru menţinerea contractului şi nu mai este interesat să obţină executarea în natură a părţii restante, se poate realiza adaptarea contractului prin reducerea propriei prestaţii. Recurgerea la acest mijloc juridic este condiţionată de posibilitatea concretă, determinată în funcţie de împrejurări, de reducerea prestaţiei creditorului.

Criteriul utilizat pentru reducerea prestaţiei este cel al proporţionalităţii. prin luarea în calcul a ratei de neexecutare a obligaţiei de către debitor.

În speţă nu există suspiciuni de neregulă/fraudă aferentă proiectului perspectivă solicită a se avea în vedere şi principiul legal al proporţionalităţii, astfel cum este definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, conform căruia orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

Notificarea de reziliere cu nr.16112/19.12.2022 creează în mod nejustificat consecinţe negative, deosebit de împovărătoare pentru comunitatea locală, ceea ce ar încălca însuşi scopul proiectului ce face obiectul contractului de finanţare şi al Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, astfel încât, prin raportare la toate aceste elemente şi la principiile mai sus enunţate, se impune anularea acesteia.

Art. VIII alin. (5) din Contractul de finanţare nr. 25377 din 06.08.2019 nu respectă regulile instituite de art. 1553 Cod civil cu privire la condiţiile legale generale de validitate ale pactului comisoriu in condiţiile in care (i) nu precizează obligaţiile a căror neexecutare atrage rezilierea contractului, iar referirile generale la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale nu îndeplinesc exigentele normei imperative şi încalcă regula obligativităţii stipulării condiţiilor convenţionale particulare cu privire la punerea în întârziere a debitorului. (....).
Curtea constată că potrivit contractului de finanțare art. VIII, pct. 5): Prezentul contract de finanțare poate fi reziliat, unilateral, cu o notificare prealabilă de 10 zile în situaţia în care sunt încălcate prevederile legale sau contractuale. În această situaţie, Beneficiarul (UAT) are obligaţia restituirii în întregime a sumelor deja primite în cadrul Contractului. Potrivit art. VII, pct. 2, lit. f) din contract: Beneficiarul se obligă să implementeze Proiectul de investiţii pe propria răspundere în conformitate cu prevederile prezentului contract şi ale legislaţiei în vigoare. Beneficiarul va fi singurul răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Contract, pentru implementarea proiectului şi pentru realizarea obiectivului de investiţii prevăzut în contract. Potrivit art. VI pct.1 din contract: Contractual de finanțare intră în vigoare la data semnării lui de către ultima parte și este valabil până la data de 31.12.2021, termen în care se va realiza finalizarea obiectivului de investiții, inclusiv punerea în funcțiune a obiectivelor, după caz. Prin Act adițional nr.1/2021 a fost modificat art. VI pct.1 în sensul extinderii perioadei de valabilitate a contractului până la data de 31.12.2022.

Rezultă așadar că obligația principală a beneficiarului a fost aceea de realizare a proiectului cu titlul „Extindere Delfinariu" până la data de 31.12.2022, data constituind ea însăși un element esențial al obligației asumate. Potrivit art.1549 Cd civil, mai sus citat, în caz de neexecutare a contractului creditorul are dreptul de a alege între a cere executarea silită a obligaţiilor contractuale sau la rezoluţiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin.

Alegerea rezoluțiunii/rezilierii contractului este a creditorului și este cenzurabilă doar din perspectiva proporționalității cu partea neexecutată a obligației debitorului. Potrivit Raportului nr.453/09.01.2023 (fila 35) stadiul fizic de realizare a proiectului era următorul: -obiectivul bazin antrenamente : infrastructură 6,8%, suprastructură 0%; -obiectivul canal: infrastructură 0%, suprastructură 0%; -obiectivul structură staţie de filtre şi staţie pompare infrastructură 3,2%, suprastructură 0%; - obiectivul protein skimmer: infrastructură 100%, suprastructură 37%; instalații interioare 0%; - obiectivul spaţiu administrativ 100%: suprastructură spaţii administrative 86%; instalații interioare 0%; -Obiectivul reţele exterioare: instalaţii termice 100%, instalații apă de mare, apă din puț forat și canalizare 0%¸instalații apă potabilă și electrice 0%; sprijiniri de maluri 36%; deviere rețele exterioare 0%; -obiectivul organizare şantier 48%. Lucrări C+M = 7,3 % din total proiect.

Rezultă așadar din Raportul întocmit chiar de către reclamant că la data limită a contractului existau subobiective al căror stadiul fizic de realizare era de 0%, iar lucrările realizate erau la valoarea de 7,3 % din totalul proiectului.

Proporţia de 7,3 % din totalul proiectului este recunoscută de reclamantă prin chiar cererea de chemare în judecată, dar şi în adresa nr.48478/28.11.2022 (fila 42) executată are, așadar, o pondere de sub 10% din totalul proiectului, astfel că neexecutarea este una substanţială, față de care măsura rezilierii contractului nu este una disproporționată. Reducerea contraprestației creditorului obligației neexecutate, conform art.1551 alin.2 Cod civil, intervine doar în ipoteza prevăzută la a art.1551 alin.1- atunci când neexecutarea este de mică însemnătate, fără drept de rezoluțiune.

Or, în contextul în care stadiul implementării proiectului este cel mai sus arăta, nu se poate reține o neexecutare de mică însemnătate, ci, dimpotrivă, neexecutarea apare ca fiind majoră. Nerelevant că asupra că asupra proiectului nu au fost iniţiate acţiuni de control şi verificare, că nu există suspiciuni de neregulă/fraudă aferentă proiectului, că reclamantul și-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate cu buna credinţă şi cu respectarea cadrului de reglementare incident, Contractul de execuţie de lucrări aferent obiectivului de fiind reziliat din culpa Antreprenorului. Rezoluțiunea/rezilierea contractului intervine când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia. Potrivit art. VII, pct. 2, lit. f) din contract: Beneficiarul se obligă să implementeze Proiectul de investiţii pe propria răspundere în conformitate cu prevederile prezentului contract şi ale legislaţiei în vigoare. Beneficiarul va fi singurul răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Contract, pentru implementarea proiectului şi pentru realizarea obiectivului de investiţii prevăzut în contract.
Ca atare, prin acordul de voință al părților s-a stabilit că implementarea contractului este în răspunderea integrală și exclusivă a beneficiarului, iar neexecutarea de către terți a obligațiilor din contractele subsidiare de bunuri/servicii/lucrări încheiate în vederea implementării proiectului nu înlătură propria-i obligație, de a implementa Proiectul de investiţii în conformitate cu prevederile contractului, deci inclusiv în termenul prevăzut de contract. Curtea mai observă că prin adresele nr. 15266/CDC/20.10.2022 și nr.132737/DMD/SDT/ 24.11.2022 (filele 58,59), ca răspuns la cererea beneficiarului modificare a termenului pentru finalizarea execuţiei lucrărilor până la data de 31.12.2023, Ministerul Antreprenoriatului ;i Turismului a solicitat informaţii suplimentare referitoare la noua soluţie tehnică (documentaţia tehnică, devizul general revizuit, graficul de execuţie)., respectiv graficul de execuţie pentru lucrările rămase de executat, detaliat pe obiecte/operaţiuni/activităţi, pe luni aferente anului 2023, asumat, care să facă parte integrantă din următorul act adiţional. Prin cea din urmă adresă se pune în vedere beneficiarului denunțarea unilaterală a contractului în situaţia în care până la data de 05.12.2022 nu va fi trimis graficul de lucrări.

Prin adresa nr.48478/28.11.2022 (fila 42) beneficiarul aduce la cunoştinţa ministerului, în esenţă, că începând cu data de 24.10.2022 a fost reziliat contractul de execuţie de lucrări atribuit către Manelli Impresa SRL urmare procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă întrucât nu a fost prelungită garanţia de bună execuţie a contractului şi asigurările specifice, elemente esenţiale ale contractului şi ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor.

Ca urmare, a solicitat proiectantului general al lucrări să întocmească documentaţia pentru restul rămas de executat, fizic şi valoric actualizat, în vederea demarării, în cel mai scurt timp posibil, a unei proceduri de atribuire prin achiziție publică a lucrărilor către un nou executant.

Curtea a mai reținut că prin adresa nr.48478/28.11.2022 beneficiarul nu a furnizat nici una din informaţiile concrete solicitate de minister. Ca atare, în lipsa oricăror repere temporale rezonabile în care proiectul să fie realizat, rezilierea contractului nu apare ca o măsură discreţionară, intempestivă sau disproporţionată.

Dispozițiile art.17, cu trimitere la art.2 alin.1 lit.n din OUG nr.66/2011 nu sunt aplicabile întrucât în cauză nu s-a desfăşurat o procedură de constatare a unei nereguli şi de stabilirii a unei creanţe bugetare rezultate din nereguli, după cum nu este aplicabilă nici jurisprudenţa invocată a Curţii Europene de Justiţie. Principiul proporționalității, ca principiu general al dreptului comunitar, impune ca regulile comunitare să fie supuse condiţiei ca mijloacele folosite să fie corespunzătoare obiectivului urmărit de aceste reguli şi nu trebuie să depăşească, să excedeze scopului necesar să îl atingă, iar, când există o posibilitate de alegere între măsuri corespunzătoare, în principiu, trebuie să fie aleasă cea mai puţin oneroasă. Or, în cauză, nu este vorba de aplicarea unor norme de drept european, ci de aplicarea dispozițiilor contractuale, care constituie legea părților potrivit art. 1270 Cod civil, şi a normelor naţionale în materie de revoluțiune a contractelor, iar proporţionalitatea se analizează, aşa cum am arătat mai sus, în raport cu însemnătatea neexecutării. Prejudicierea interese În ceea ce priveşte măsura rambursării finanţării acordate, Curtea constată că aceasta este anume prevăzută în contract - art. VIII, pct. 5), iar contractul constituie legea părților potrivit art. 1270 Cod civil. Astfel, nu sunt aplicabile disp.art. 1554 alin.3 Cod civil (Contractul reziliat încetează doar pentru viitor.), ci sunt aplicabile dispozițiile contractuale cu privire la restituirea sumelor. Nu este vorba de o restituire a prestaţiilor reciproce, întrucât reclamantul nu a executat nici o prestaţie în beneficiul pârâtului, ca finanţator. Neîndeplinirea obligaţiei de implementare a proiectului trebuie înţeleasă ca o condiţie rezolutorie, iar potrivit art.1407 alin.2 Cod civil: În cazul contractelor cu executare continuă sau succesivă afectate de o condiţie rezolutorie, îndeplinirea acesteia, în lipsa unei stipulaţii contrare (s.n.), nu are niciun efect asupra prestaţiilor deja executate. Or, aşa cum s-a arătat, părţile au stipulat în sensul restituirii sumelor primite în baza contractului de finanţare. În ceea ce priveşte susţinerea că art. VIII alin. (5) din Contractul de finanţare nr. 25377 din 06.08.2019 nu respecta regulile instituite de art. 1553 Cod civil cu privire la condiţiile legale generale de validitate ale pactului comisoriu in condiţiile in care (i) nu precizează obligaţiile a căror neexecutare atrage rezilierea contractului, iar referirile generale la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale nu îndeplinesc exigentele normei imperative şi (ii) încalcă regula obligativităţii stipulării condiţiilor convenţionale particulare cu privire la punerea în întârziere a debitorului, Curtea constată că, într-adevăr, art. VIII alin. (5) din Contractul de finanţare nr. 25377 din 06.08.2019 vorbeşte despre încălcarea prevederilor legale sau contractuale, fără să prevadă în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului. Dar, în contextul în care rezilierea este dispusă pentru neîndeplinirea obligaţiei principale pe care reclamantul-beneficiar o avea conform contractului de finanţare – de a implementa proiectul până la data de 31.12.2022, Curtea nu poate reţine ineficacitatea pactului comisoriu şi nelegalitatea declaraţiei de reziliere. În ceea ce priveşte punerea în întârziere, prin adresa nr.132737/DMD/SDT/ 24.11.2022 (fila 59), pârâtul a pus în vedere reclamantului, beneficiar al contractului de finanţare, denunțarea unilaterală a contractului în situaţia în care până la data de 05.12.2022 nu va fi trimis graficul de lucrări, iar rezilierea a intervenit la data de 29.12.2022, fiind îndeplinită astfel condiţia punerii în întârziere. În adresa nr.132737/DMD/SDT/ 24.11.2022 se arată şi obligaţiile în consideraţia cărora se va dispune rezilierea, prima dintre ele fiind aceea prevăzută la art.VV.1.2. lit.d) şi f) – să implementeze proiectul conform contractului de achiziție publică şi să implementeze proiectul de investiţii conform contractului şi legislației în vigoare.

Curtea mai observă că situaţia invocată de către reclamant pentru neexecutarea contractului – rezilierea contractului de execuție lucrări ca urmare a neîndeplinirii unor obligaţii de către antreprenorul Manelli Impresa SRL, nu a fost invocată ca un caz de forţă majoră, astfel că nu poate fi analizată ca un caz de exonerare de răspundere. Consecinţele negative, împovărătoare pentru comunitatea locală, care încălcă însuşi scopul proiectului ce face obiectul contractului de finanţare şi al Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, pot constitui repere de oportunitate iar nu de legalitate a rezilierii, iar oportunitatea nu face obiectul controlului judecătoresc decât în măsura în care legea prevede în acest sens. Subordonarea principiului libertăţii contractuale faţă de principiul priorităţii interesului public, prevăzută de art.8 alin.3 din Legea nr.554/2004 nu poate opera în cauza de faţă, întrucât inclusiv recuperarea fondurilor plătite de la bugetul de stat pentru executarea unui proiect care în final nu se mai execută, reprezintă o chestiune de interes public. Drept care, întrucât rezilierea contractului de finanțare a fost dispusă cu respectarea condiţiilor legale şi contractuale, urmează a fi respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată", se arată în motivare.

Pentru aceste motive, în numele legii, magistrații de la Curtea de Apel Constanța respingeca nefondată cererea formulată de reclamanta, Consiliul Județean Constanța în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Contractul de execuție a lucrărilor de extindere a Delfinariului care a fost reziliat anul trecut

Contractul de execuție a lucrărilor de extindere a Delfinariului care a fost reziliat anul trecut avea o valoare de 17.642.527,29 lei, exclusiv TVA. Ministerul urma să asigure 14.219.337,38 lei cu TVA din proiect iar Consiliului Județean urma să finanțeze diferența costului proiectului.

Trebuie menționat faptul că valoarea totală a proiectului a fost inițial de 26.367.659 lei cu TVA, din care cheltuielile investiției de bază erau estimate la 22.377.951 lei cu TVA. Din acest capitol, Ministerul urma să finanțeze 70% din investiție, adică 15.664.566 lei iar contribuția CJC era de 10.703.093 lei cu TVA.

La contractul de finanțare s-a făcut un adițional prin care s-a diminuat valoarea finanțată de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului de la 15.664.566 lei la 14.219.337,38 lei, deoarece ordonatorul principal de credite al proiectului a considerat ca fiind neeligibile lucrările de amenajare teren, pe care inițial le acceptase la finanțare.

Cert este că după rezilierea contractului, ordonatorul de credite principal, adică Ministerul Antreprenoriatului s-a îndreptat împotriva beneficiarului investiției, respectiv CJC și a solicitat returnarea sumei de aproximativ 425.874.72 lei, bani pe care Ministerul i-ar fi plătit pentru decontarea lucrărilor efectuate de Manelli Impresa SRL până la momentul rezilierii contractului.

PRECIZĂRI:
 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Consiliul Județean nu este de acord și s-a adresat instanțelor de judecată Ministerul Antreprenoriatului și Turismului vrea banii înapoi din proiectul de extindere a Delfinariului Constanța!

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii