Avocat din Baroul Ialomița, trimis în judecată de procurorii DNA

 
 

• Avocatul este acuzat de trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
• Avocatul ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză), cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, sumele de 7.000 euro pentru sine și între 15.000 – 30.000 euro pentru alții, pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor judecători din cadrul Curții de Apel București și că-i va determina pe aceștia să dispună cercetarea martorului în stare de libertate.
• Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a unui avocat din cadrul Baroului Ialomița, cercetat în stare de arest la domiciliu, pentru  trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Într-un alt dosar, procurorii DNA au mai trimis în judecată alte două persoane, în stare de arest preventiv, pentru comiterea unor infracțiuni de trafic de influență și cumpărare de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.

În rechizitoriile întocmite, procurorii au reținut, în esență, următoarele stări de fapt:

1. În perioada 24.01.2024 – 11.02.2024, inculpatul B.Ș.G., în calitate de avocat în cadrul Baroului Ialomița, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză), cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, sumele de 7.000 euro pentru sine și între 15.000 – 30.000 euro pentru alții, pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor judecători din cadrul Curții de Apel București și că-i va determina pe aceștia să dispună cercetarea martorului în stare de libertate.
În contextul menționat mai sus, la data de 11.02.2024, după ce anterior a lăsat să se creadă că decizia de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, dispusă de judecători față de persoana cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, a fost rezultatul acțiunilor sale, avocatul ar fi primit de la o rudă a martorului sumele de 7.000 euro pentru sine și 10.000 euro pentru alții, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
 
2. În perioada 09.02.2024 – 28.02.2024, inculpatul L.P., beneficiind de ajutorul inculpatului P.I.R., ar fi pretins de la aceeași persoană (martor în cauză), cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, sume de bani cuprinse între 7.000 – 30.000 euro, pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor judecători din cadrul Curții de Apel București și că-i va determina pe aceștia să dispună față de martor o pedeapsă neprivativă de libertate (condamnare cu suspendare).

După mai multe „negocieri”, s-ar fi stabilit ca martorul să-i remită inculpatului L.P. sumele de 7.000 euro pentru sine și 20.000 euro pentru alții, din care acesta ar fi și primit o primă tranșă de 1.000 euro de la o rudă a martorului, restul banilor urmând a fi remiși la o dată ulterioară.

În contextul menționat mai sus, la data de 09.03.2024, inculpatul L.P. ar fi primit de la aceeași rudă a martorului suma totală de 26.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Cele două dosare au fost trimise spre judecare Curții de Apel București respectiv Tribunalului Giurgiu, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauze.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și

Exclusiv!
Șeful procurorilor din Mangalia, primele declarații după cererea de strămutare a dosarului privind tragedia de la 2 Mai