Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:30 18 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea în izvoare geografice și cartografice - Antichitate (III) Tabula Peutingeriana (galerie foto)

ro

26 Aug, 2019 00:00 579 Marime text
Din antichitate s-au păstrat destule izvoare geografice scrise care fac referire la Dobrogea antică, numită la acea vreme fie Mykra Skythia - de către greci, fie Scythia Minor - de către romani. Am prezentat anterior o parte dintre relatările scriitorilor antici (istorici și geografi), în care se regăsesc informații extrem de utile despre provincia dintre Dunăre și Mare. Este drept, unele relatări conțin și erori, explicabile însă pentru acele vremuri, dar, chiar și așa, izvoarele acestea ajută mult la reconstituirea imaginii acestui ținut.


 
De la simple mențiuni privind Istrul și vărsarea sa în Pont ("prin cele cinci guri!"), trecând prin menționarea localităților importante (grecești și romane) din ținut, fiecare cu latitudinea și longitudinea sa, am ajuns și la prezentarea efectivă a primelor hărți. Vorbim despre hărți antice care s-au păstrat, fie originale, fie prin copii din Evul Mediu, și care sunt în măsură să ne ajute foarte mult în demersul nostru de reconstituire a istoriei cartografice a Micii Sciții.
 
Din păcate, de-a lungul timpului s-au pierdut multe dintre hărțile antice (ex- cele 26 de planșe din "Geographia" lui Ptolemeu). Acestea erau numeroase în epoca romană când marele imperiu, în campania sa de cucerire a întregii lumi cunoscute, dezvoltase o uriașă rețea de drumuri. De altfel, cartografii imperiului au lucrat neîntrerupt decenii întregi (din timpul lui Iulius Cezar (Caesar) din sec. I î.H și până la Augustus (decedat în anul 14 d.H) pentru a reproduce întreaga imagine a provinciilor cucerite, cu trase principale, orașe importante și distanțele existente între acestea (n.a. calculate în mii de pași). Se știe de exemplu că ginerele și prietenul lui Augustus, marele general Marcus Vipsanius Agrippa, a pus să se picteze la Roma, pe un portic aflat pe Câmpul lui Marte, o uriașă hartă a lumii, Orbis Pictis. Astfel de hărți existau în mai multe orașe mari din imperiu. Orbis Pictis este considerată de mulți ca și model ulterior pentru hărțile copiate în Evul Mediu.
 
Așa cum arăta și Marin Popescu-Spineni (în sursa bibliografică citată la finalul articolelor), cea mai veche și mai reușită hartă păstrată, ce menționează grafic pământul Daciei și pe cel al Scythiei Minor este așa-numita Tabula Peutingeriana. Aceasta este o reprezentare a lumii cunoscute, întinsă pe 12 foi de pergament, din care una s-a pierdut. Tabula Peutingeriana este conservată într-o bibliotecă din Viena. Ea este practic o copie medievală realizată în 1265 de un călugăr din Colmar (N-E Franței, în Alsacia), după un original din sec II d.H (poate chiar sec.III - după unele surse).
 
Numele sub care este astăzi cunoscută această hartă vine de la consilierul imperial al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Konrad Peutinger (1465-1547), un colecționar împătimit de antichități. Acesta a obținut în 1508 harta descoperită întâmplător în arhivele catedralei din Worms, cu câteva decenii înainte.
 
Este o hartă frumos desenată, cu vii culori și pe care apar provinciile romane, drumurile oficiale și distanțele între localități, distanțe date în mii de pași (pași romani, o mie de pași – millia passum). Pe ea apar, bineînțeles, și Dacia și mai ales provincia Moesia Inferior, din care făcea parte și Scythia Minor, Dobrogea de astăzi. Pe limesul danubian apar mai întâi Durostorum (Silistra) și Sagadava (formă nouă pentru Sacidava moesică, azi Dunăreni, comuna Aliman). De la Sagadava, după un drum de 17.000 de pași (n.a. 26 de km) ajungeai la Axiopolis (Cernavoda), iar de aici, după 18.000 de pași (27 km), poposeai la Capidava. Aceeași distanță de 18.000 de pași este dată corect și pentru distanța dintre Capidava și Carsium (Hârșova).
 
De la Carsium, drumul roman dunărean mergea spre nord pentru a ajunge, după 25.000 de pași (37 km) la Beroe (azi Piatra Frecăței, jud Tulcea). De la Beroe urma o porțiune de 21.000 de pași (31 km) până la Troesmis (Iglița-Turcoaia). Troesmis se afla la o depărtare de 9.000 de pași de Arrubium (Măcin), iar de aici, după alți 26.000 de pași, se ajungea la Noviodunum (Isaccea).
 
Pe Tabula Peutingeriana, undeva în Deltă apare localitatea Ad Stoma (La Gură - în traducere). De la Ad Stoma pornea în jos, spre sud, drumul costier. De la această Ad Stoma (a cărei localizare este încă discutată), după 60.000 de pași (89 de kilometri) se ajungea la Histriopolis (Histria). De la Histria la Tomis este indicată o distanță de 40.000 de pași (60 de kilometri), iar de la Tomis se ajungea la Stratonis (Stratonis Turris, Tuzla), după 12.000 de pași (18 km). De la Stratonis la Callatis exista un drum de 22.000 de pași (32 de kilometri)...
  
(Va urma)
 
Sursă foto - Fragmente dintr-o copie Tabula Peutingeriana (porțiunea Moesia Inferior), hartă expusă la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 
Bibliografie
 
Marin Popescu - Spineni - România în izvoare geografice și cartografice, Din antichitate și până în pragul veacului nostru; Edit.Științifică și Enciclopedică
FONTES I - Izvoare privind istoria României, vol. I - De la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus; comitetul de redacție: Vladmiri Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ștefan; Editura Academiei RSR - București 1964
FONTES II - Izvoarele istoriei României, vol. II, De la anul 300 la anul 1000; publicate de Haralambie Mihăescu,Ghe. Ștefan, Radu Hîncu, Vladmiri Iliescu, Virgil C. Popescu, Edit. Academiei RSR București, 1970
Analele Dobrogei - serie veche, materiale publicate de Constantin Brătescu între anii 1920-1938
Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României - trei volume: vol. I, literele A-C - București 1994; vol.II, literele D-L - București, 1996; vol.III, literele MQ - București 2000; Editura Enciclopedică; toate cele trei volume îl au drept coordonator științific pe Constantin Preda
Vasile Pârvan - Getica, O protoistorie a Daciei, Cultura Națională, București, 1926
Constantin C. Giurescu - Istoria românilor - Din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I, Ediția a III-a; Edit. Cugetarea Georgescu Delafras SA. București, strada Popa Nan nr.21
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu - Istoria românilor dintre Dunăre și Mare, Dobrogea; Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II) „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“

Dobrogea în izvoare geografice și cartografice. Antichitate (I) (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii