Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:30 17 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Datornicul neîndurător

ro

06 Sep, 2019 06:29 1047 Marime text
,,Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta” (Psalmul 143, 1-2).
Vine şi vremea când fiecare este chemat să dea socoteală pentru ,,datoriile” sale.
Şi dă răspuns acolo Sus, căci spune Evanghelia: ,,Asemănatu-s-a Împărăţia Cerurilor omului împărat care a hotărât să facă socoteala cu slugile sale. Şi, începând să facă socoteala, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi” (Matei XVIII, 23-35).


Făcuse făgăduinţa unui Testament pe care trebuie să-l respecte, drept pentru care ,,azi”este chemat să restituie  datoria, căci întârziase peste măsură şi timpul acordat trecuse. Cât să mai aştepte Stăpânul? Cel căruia i-a dat ,,credit” şi în care ,,investise", a dispărut fără să lase urme şi continuă fără milă. Ştia că Domnul este Bun, iertător şi gândea că o să uite obrăzniciile lui, de aceea se fofilează prin viaţă cu vicleşug, ascunzându-se!  Spre surprinderea unora este găsit de ,,slujitori”şi adus ca să răspundă: ce mai face şi cu ce se ocupă! Vine momentul întrebărilor sau ,,scadenţa” şi dacă eşti nepăsător, tu şi  familia ta eşti păgubit. Primise o sumă fabuloasă, însă pentru a nu se ,,pierde” este adus la Împărăţie-Acasă, pentru a răspunde dacă  averea dată s-a cheltuit şi pe Fapte bune. Lăsase impresia că este cumsecade, deoarece împrumutase un camarad de slujbă, ca să nu fie bănuit de zgârcenie. Adus la judecată şi confruntat cu evidenţa, simte că nu mai merge cu păcăleala şi ,,gluma” s-a terminat.
Îl împresionează pe Împărat printr-un gest: ,,Deci, căzându-i în genunchi, sluga aceea i se închina, zicând: Stăpâne, îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot!”
Cu toate că un talant valora 58,9 kg. monedă de aur sau argint, i s-a iertat întreaga datorie, pentru că a făcut metanie şi rugăciune. Mare păcat că nu a priceput din bunătatea acordată şi nici din spaima trasă: ,,stăpânul său a poruncit să fie vândut el şi femeia lui și copiii şi toate câte are, ca să se plătească datoria”.
Împăratul, milostivindu-se îi şterge zapisul, ca să înceapă o viaţă curată şi cinstită. Iată, icoana restaurării şi Răscupărării noastre!  Pe scena Vieţii omul joacă mincinos, trădând. Aceasta este drama, că după atâta Bunătate, Însuşi Dumnezeu este pedepsit- Răstignit! Înţelegeţi de ce Omul -Împărat  este îndreptăţit să ceară socoteală? Datornicul  nu a înţeles Lecţia - mărinimia Creatorului şi nu şi-a schimbat atitudinea, zicând că ,,aşa se poartă”!
A considerat că totul i se cuvine, iar data viitoare se va ascunde în ,,adânc”, ca să nu fie găsit.  Scăpase de griji şi de probleme, dar inima lui era plină de răutate şi vicleşug. Era fără scrupule, netrebnic şi hoţ, căci se înhăitase şi trăia pe datorie. Eliberat de necaz, nu împarte Bucuria iertări cu cei dragi, pe care-i primejduise şi îndată recidivează.  Întâlneşte pe cel căruia îi  împrumutase doar 100 de dinari şi se poartă mârşav, deoarece nu a învăţat să ierte, pentru că ,,uitase”!
,,Și, punând mâna pe el, îl sugruma, zicând: Plăteşte-mi ce eşti dator!”
 Numaidecât şi-a arătat ,,arama”, apucăturile, caracterul josnic, precum făcea zilnic. Nu aude şi nu-l interesează rugămintea tovarăşului de muncă, pe care Dumnezeu i l-a scos în cale, ca să se mântuiască!  Este timpul responsabilităţii şi al corectitudinii, ca lumea să priceapă că necinstea, şmecheria, au  un sfârşit şi vine clipa ! Viaţa este scurtă şi trebuie să împlineşti Poruncile, ca să nu dezamăgeşti pe Împăratulul Veşniciei.  Datornicul nemilostiv din parabolă este răzbunător, neiertător, nerecunoscător şi aprig! Dacă Dumnezeu ne-ar răsplăti întocmai, ce s-ar alege de noi, pământenii? Îngăduinţa şi îndelunga Sa răbdare necredincioşii nu au apreciat-o şi au considerat-o, sau interpretat-o ca slăbiciune şi neputinţă!  Atunci de ce sunt intrigaţi şi nemulţumiţi că va urma şi Judecata  Universală!  Şi îngerii mâhniţi de cele întâmplate au dus mesajul Împăratului, ca să audă de purtarea acestui nemilostiv: ,,Iar celelalte slugi, văzând deci cele petrecute, s-au întristat foarte şi, venind, au spus stăpânului toate cele întâmplate".
Iisus Hristos, Om adevărat şi Dumnezeu adevărat este iubire şi ne-a poruncit să iertăm, dar tu trebuie să fii Om: ,,Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta” (Matei V,42). 
Binele ne aparţine şi este al Evangheliei, iar noi creştinii ne aducem aminte de cuvintele ,,Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua” (Faptele Apostolilor XX,35).
Nu întâplător a primit atâtea daruri, fiindcă-l cunoştea, îl zidise! Dumnezeu este îngăduitor şi iertător, pentru că nu vrea moartea păcătosului,  pe când semenul nostru nu mai are răbdare şi bunăvoinţă! Fapta nemilostivului are ecou în creştinism şi auzim că Domnul vrea Milă şi Dreptate. Ce greşeală, iertat şi apoi se osândeşte singur! Cei care vorbesc că este doar o poveste, vor avea ,,surprize” şi vor suporta consecinţele. Contestatarii Scripturilor se supără că ultimul Cuvânt îl are Dreptatea, iar Domnul spune că răul este aruncat în iezerul de foc (Apocalipsa XX,14-15). Idolatria zeilor însetaţi de ,,păcate”, i-a mânjit pe cei care se dezmiardă în pofte şi lăcomia lui Mamona. Deşi poporul era împrejmuit cu Legea Veche, a nesocotit Decalogul, uitând să-L iubească cu aceeaşi măsură pe Dumnezeu şi aproapele său. Ascultătorii ştiau cine este Împăratul, fiindcă aveau conducere Teocratică, dar în inima lor nu mai încăpea mila: ,,voi judeca pe fiecare după purtările lui" (Iezechil XXXIII,20).
Dezamăgirea este profundă, iar încrederea este terfelită şi atrage verdictul: ,,Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca și tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi eu am avut milă de tine?  Şi mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor până ce-i va plăti toată datoria. Tot aşa şi Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta - fiecare fratelui său - din inimile voastre”.  Îndrăzneală, tupeu, ori nerecunoştinţă!  Dacă nici cu atâtea daruri primite nu te ,,îmbogăţeşti”, îmbunătăţindu-te... atunci cât şi când?  Învaţă de la Dumnezeu iertarea şi sădeşte-o în inima ta, ca să împiedici răutăţile ce te îndepărtează de Rai! ,,Să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua”! (Faptele Sf. Apostoli XX,35).
Cel care trăieşte creştineşte, rosteşte la închinare Tatăl nostru şi se roagă să fie iertat, deşi ştie condiţia: ,,Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre” (Matei VI,12-15).
Te răzbuni şi ai impresia că nu se aude, cum te porţi în lume?  A venit Domnul şi cu Preţ de Răscumpărare ne-a  plătit toată ,,Datoria”, dar  Iubirea Sa  pentru cei fără Crez, valorează tot 30 de arginţi: ,,Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca XXIII,34).
Primim îndurare, ca răul să nu se încuibeze şi să fim liberi...o Conştiiţă împăcată! Nu te înjosi, amestecându-te cu impostorii şi şarlatanii, ci alege demnitatea!
,,Un lucru aş vrea să-i fac duşmanului meu: să-i scot ura din inima sa şi să-i pun în loc dragostea. Doar cu Binele se poate scoate răutatea” (Torquato Tasso- poet al Renașterii italiene).
 
Sursa foto: Basilica.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii