Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:48 22 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ctitoria primei biserici a Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Constanţa (galerie foto)

ro

08 Jan, 2018 00:00 2093 Marime text
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul Berechet este una dintre cele mai cunoscute din oraşul Constanţa. Acest lucru se datorează preoţilor care au slujit aici, dar şi faptului că biserica a fost construită, cu mari sacrificii, în perioada comunistă. Un episod uitat din istoria parohiei este acela al înfiinţării primei biserici, lăcaş de cult în care s-a slujit până la ridicarea actualei biserici şi de la care provine hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“.
 
Astfel, pe 15 mai 1945, credincioşii din cartierul constănţean Elena Movilă (azi, cartierul Berechet) s-au adresat episcopului Constanţei, Chesarie Păunescu, cu rugămintea de a le da arhiereasca binecuvântare în vederea întemeierii unei biserici: „Noi credincioşii formaţi în comitetul bisericesc din cartierul Elena Movilă... venim cu plecăciune a vă ruga să binevoiţi a ne da binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Voastre pentru a ne face o casă de rugăciune, cu hramul pe care îl veţi găsi de cuviinţă“. Fără să se lase aşteptat, răspunsul ierarhului tomitan vine a doua zi: „Vi se face cunoscut că am luat act cu mulţumire de intenţiile dumneavoastră, şi dăm aprobarea cerută, trimiţându-vă totodată arhiereştile noastre binecuvântări pentru dragostea ce o purtaţi bisericii. Asemenea aprobăm hramul «Sfântul Ioan Botezătorul» pentru casa de rugăciuni“.
 
Deci, oficial, hramul acestei parohii datează din 16 mai 1945. Datorită faptului că enoriaşii cartierului Berechet erau arondaţi Parohiei „Sfântul Nicolae - Coiciu“, preotul desemnat de episcopie pentru a se ocupa de construcţia viitorului lăcaş de rugăciune a fost chiar parohul sus-numitei parohii, şi anume preotul Mitrofan Palade.
 
Nu a fost nevoie de construcţia unei biserici, deoarece comitetul parohial a închiriat o casă pe care a amenajat-o cu toate cele necesare în vederea oficierii slujbelor bisericeşti. Lămuriri în acest sens avem dintr-un proces-verbal de inspecţie al protoiereului Dumitru Andrei, din data de 26 iulie 1945:

Dornici de a avea un lăcaş de închinare, locuitorii cartierului Elena Movilă au închiriat o casă de locuit, în scopul de a o transforma într-o modestă casă de rugăciuni. Clădirea are următoarele dimensiuni: 16 m lungime, 4 m lăţime şi 3 m înălţime. Toate cele necesare cultului sunt la loc de cinste aşezate, curat şi ordonat pretutindeni. Deasupra clădirii s-au aşezat două cruci. Biserica posedă o clopotniţă nouă cu două mici clopote“. Ca şi în zilele noastre, mai multe societăţi comerciale au ajutat la amenajarea şi pregătirile micuţei biserici. Printre ele s-au numărat: Societatea Steaua României Constanţa, Inspecţia CFR, Atelierele Palas şi Societatea Dobrogeana Constanţa.
 
Având în vedere toate acestea, protoiereul Dumitru Andrei se adresează mai departe episcopului Chesarie: „Vă rugăm să binevoiţi a aproba şi a da înalta binecuvântare a Preasfinţiei Voastre, în legătură cu sfinţirea acestei case de rugăciuni şi redarea ei cultului nostru ortodox, întrucât şi enoriaşii acestui cartier doresc să aibă slujbă în ea cât mai curând posibil“. La fel de prompt, Chesarie Păunescu îi răspunde părintelui protoiereu: „Am dispus ca sfinţirea să aibă loc în ziua de 29 iulie 1945“.
 
Părintele Mitrofan, văzând biserica amenajată şi sfinţită, a organizat şi o bibliotecă în cadrul parohiei. Dintr-o adresă către episcopie aflăm că: „Pe lângă Casa de Rugăciuni din Cartierul «Elena Movilă» Constanţa, a luat fiinţă o bibliotecă parohială populară cu circa 400 de volume, cărţi cu conţinut religios şi moral. Această bibliotecă a luat fiinţă din marea necesitate de a da credincioşilor de toate vârstele, şi îndeosebi tineretului, posibilitatea de a citi cărţi bune şi folositoare de suflet“.
 
Episcopul Chesarie a donat, la rândul lui, Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul“, prin Departamentul Cultural al episcopiei, mai multe cărţi, printre care s-au numărat: Psaltirea, Mica Biblie, Rostul Parastaselor, Argatul lui Moş Procopie, Dumnezeu şi dreptatea Lui, Umblaţi în Lumină, Mielul lui Dumnezeu, Cinci mărgăritare şi acatistele sfinţilor Mina, Ioan cel Nou şi al Cuvioasei Parascheva de la Iaşi.

Preoţii care au slujit la această casă de rugăciuni, până sa fie demolată în anul 1971 în vederea construcţiei bisericii de azi, au fost: Mitrofan Palade, Nicolae Coadă, Nicolae Ciorbaru, Ion Popescu, Vasile Cioară, Dumitru Tofa, Arghir Vîrnav şi Ioan Coman.
 
Fără îndoială, activitatea cea mai fructuoasă din punct de vedere administrativ-bisericesc în această parohie, dintre preoţii amintiţi, au avut-o preoţii Mitrofan Palade şi Ioan Coman (ctitorul actualei biserici parohiale). Şi acest lucru nu este întâmplător. Puţină lume ştie că preotul Ioan Coman şi-a petrecut copilăria în acest cartier, iar mai mult decât atât, s-a implicat personal, alături de preotul Mitrofan Palade, la amenajarea şi sfinţirea casei de rugăciuni în anul 1945. Se poate spune că a fost o continuitate între păstor şi fiu duhovnicesc, între vechea casă de rugăciuni şi actuala biserică a parohiei.

Preotul Mitrofan Palade


Preotul Mitrofan Palade s-a născut în ziua de 4 iunie 1912, în comuna Buicani, regiunea Chişinău, Republica Moldova, din părinţii Andrei şi Evdochia. A urmat la Chişinău atât cursurile Seminarului Teologic (1929 - 1934), cât şi pe cele ale Facultăţii de Teologie, pe care a absolvit-o în anul 1938. S-a căsătorit în anul 1939 cu Margareta Caimacan, cu care a avut doi copii: Constantin şi Vitalie. A fost hirotonit preot pentru Parohia Negrea, jud. Lăpuşna, Republica Moldova, la 17 decembrie 1938. Până la 1 martie 1945, când a fost transferat la parohia „Sfântul Nicolae - Coiciu“, a mai slujit la Parohia Ocnele Mari, jud. Vâlcea, şi la Parohia Hânceşti, jud. Lăpuşna, Republica Moldova (unde a deţinut şi funcţia de protoiereu între anii 1941 şi 1945). În anul 1946, părintele Mitrofan a înfiinţat biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Constanţa, al cărei paroh a fost pentru câteva luni. Între anii 1957 şi 1958 a ridicat din temelii şi Biserica Parohială „Sfântul Nicolae“ din cartierul Coiciu. A slujit în această parohie până la 1 iunie 1985. Este înmormântat în Cimitirul Central Constanţa.

Preotul Ioan Coman 


Preotul Ioan Coman a rămas în amintirea constănţenilor ca cel ce a ctitorit actuala Biserică „Sfântul Ioan Botezătorul“ din zona Podului de la Butelii din oraşul Constanţa. Preotul Ioan Coman s-a născut la 22 mai 1909, în comuna Mircea Vodă din judeţul Constanţa. După ce a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, în anul 1923 s-a înscris la Seminarul Teologic din Constanţa, pe care l-a absolvit în 1931. Tot în anul 1931, în ziua de 11 noiembrie, s-a căsătorit cu Dragomira Cocoş, cu care a avut trei copii: Paulin, Maria şi Teodora. A fost hirotonit preot pe 26 martie 1933 şi a slujit în Basarabia până la numirea sa ca preot în Constanţa la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, pe 15 noiembrie 1943. Pentru meritele sale, a fost hirotesit iconom-stavrofor, pe 7 mai 1945, de episcopul Chesarie Păunescu al Constanţei. La Catedrala „Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa a slujit până la sfârşitul anului 1954. Între anii 1955 şi 1967, când a fost transferat la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Constanţa, a slujit la parohiile Carvăn, Oltina, Dorobanţu şi Cotu-Văii. A trecut la Domnul în anul 1988 şi este înmormântat în Cimitirul Central Constanţa.

Bibliografie 

- Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Parohia Sfântul Ioan Botezătorul Constanţa
- Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Inventar Parohia Parohia Sfântul Ioan Botezătorul Constanţa, 1967
- Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar preot Coman Ioan
- Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar preot Mitrofan Palade
 
Sursa foto: Ionuţ Druche

Despre Ionuţ Druche  

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

Citeşte şi: 

Colaborare ZIUA de Constanţa: Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“: „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Istoricul Bisericii „Sfântul Vasile” din comuna Cogealac, județul Constanța (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii