Comercianţi ai Dobrogei Familia Frangopol şi Lascăr Lascaridis (galerie foto)

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, s-au făcut remarcaţi membri ai familiei Frangopol, care se ocupau cu diverse activităţi comerciale. Un asemenea proprietar era Ralle (Rally) Frangopol.
 
La începutul secolului XX, în industria alimentară îşi desfăşura activitatea Compania Dobrogeană din Medgidia, având de prelucrat produsele agro-animaliere ale zonei. Rally Frangopol avea strânse relaţii cu aceasta. În hinterlandul aşezării Medgidia se produceau brânzeturi, o fabrică de caşcaval fiind deţinută, în satul Alacapâ (Poarta Albă), unde producea 33.000 de kilograme, şi o alta care producea 45.000 de kilograme de caşcaval grecesc cu marca „R.F.”, la Nazarcea, cumpărând lapte de la economii de oi din comună (printre aceştia amintim pe: Oprea Bora, Dumitru Bora, Hagi Regep, Imestula Arslan, Dumitru Şteflea, Neculae Şteflea şi Ion Manolescu ş.a.).
 
Rally Frangopol şi-a lăsat afacerea pe mâini bune, fiului său, Chiriac R. Frangopol, la rândul său un mare comerciant al Dobrogei. Acesta se născuse la Constanţa, în 1879. Studiile comerciale le-a desăvârşit la Brăila, după care s-a întors în oraşul natal. Din 1896 se va ocupa îndeaproape de comerţul cu brânzeturi en-gros, alături de tatăl său. Nu s-a limitat doar la acest comerţ, având preocupări şi pentru comerţul cu cereale. Sub atenta sa supraveghere, comerţul cu cereale şi brânzeturi a luat un important avânt.
 
Casa Frangopol avea o producţie anuală de circa 500.000 kg, de diferite sortimente, pe care le exporta la Constantinopol, Smirna şi în Egipt. Pentru apărarea intereselor comercianţilor constănţeni va face parte din Consiliul Comunal al oraşului Constanţa.
 
Un alt comerciant important al Dobrogei a fost Lascăr Lascaridis, care deţinea magazine în partea de nord a oraşului. Moda era preocuparea zilnică a acestuia. Toate gusturile trebuiau să fie satisfăcute. Mărfurile orientale se întâlneau cu cele occidentale. Nu de multe ori magazinul său era considerat „Mecca modei moderne“. Se ocupă personal de relaţiile cu clienţii săi, lucru pentru care era foarte apreciat de comunitate.
 
În perioada menţionată se constată existenţa unor comercianţi de origine greacă, implicaţi în diverse activităţi comerciale, dar şi productive, care aduceau însemnate venituri Dobrogei.
 
Surse bibliografice:
 
S.J.A.N.C., fond Prefectura Constanţa, dosar 1∕1915
***Anuarul Dobrogean, 1911.
***Progrese realizate în Dobrogea în timp de 50 de ani în industrie şi comerţ, în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieaţă românească, 1928.
Grigore Dănescu, La Dobroudja. E'tu de geographie physique et etnographique, Imprimerie de L'Independance Roumaine, Bucharest, 1903.
Idem, Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Constanţa, Tipografia şi Fonderia de litere Thoma Basilescu, Bucureşti, 1897.
Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
 
Surse foto:
Anuarul Dobrogean, 1911.
S.J.A.N.C., fond Prefectura Constanţa, dosar 1∕1915
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi:
 
Defcea (Gherghina), localitate dobrogeană aflată pe traseul urmat de călătorii străini în secolele XVII-XIX