Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2020. „Oameni și oameni“ de Bianca-Miruna Retezeanu, clasa a XI-a F

 Redăm în cele ce urmează articolul scris de Bianca-Miruna Retezeanu, clasa a XI-a F, publicat în numărul 1 din anul IX al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Comunicarea este mecanismul ce determină lumea să existe, este rotița sistemului mai nou defect pentru că oamenii nu se mai ascultă reciproc, ci se duelează într-o mare de răspunsuri contradictorii. Am ales ca punct de plecare unul dintre eseurile din «Despre frumusețea uitată a vieții» de Andrei Pleșu, «Feluri de a vorbi», din care se pot defini cel puțin zece tipuri de vorbitori, zece entități în care ne regăsim sau în care am vrea să trăim, să dăm replici și să sintetizăm informația. Dintre toate acestea, aș alege să pun în evidență doar cinci categorii, numărul optim de membri ai unui grup conform liderilor celor mai mari structuri informaționale. Încercând să ne înconjurăm cu aceste tipuri de personalități, este mai probabil să reușim să evoluăm, să alegem informația văzută din alte patru puncte de vedere diferite decât al nostru; putem să construim un întreg arsenal de opinii doar din viziunea a cinci oameni.

Astfel, cele cinci categorii se definesc astfel: vorbitorul amuzant, căci, ce-i drept, în orice grup există un om perfect competent, dar care alege să-și distreze colegii, să le ofere acel momente de relaxare a cunoștințelor, privind «viața în roz»; vorbitorul competent, deoarece oricât de mult a-i vrea să trăiești doar partea frumoasă a vieții, probleme sunt mereu la ordinea zilei, astfel încât sfatul unui om care «știe» este benefic; fiind tratat cu umor de către Andrei Pleșu, acest om are cunoștințe, dar nu are cui să i le împărtășească, așa că este ideal ca informațiile diverselor domenii pe care le cunoaște să fie aplicate; vorbitorul constructiv, întrucât degeaba există informația, dacă ea nu este bine conturată într-un plan, într-o idee cu adevărat măreață. Predicatorul, cel care se gândește cu adevărat la posibilitatea eșecului, cel care vede și partea neagră a unei idei și a unui plan; un alt fel de deschizător de drumuri și ochi. Și ultimul, dar nu cel din urmă este diplomatul, deoarece orice grup bine organizat necesită un om perfect capabil să echilibreze balanța reușitei și a eșecului, un om neutru care de cele mai multe ori nu aduce nimic nou în comunicare, dar care are puterea de a schimba opinii.

Cu toate că actul de comunicare este pretutindeni, astăzi, România, parcurge un moment haotic din cauza unei folosiri precare a limbii române, a limbajului și a sensului cuvintelor. Chiar dacă există o vastă categorie de cuvinte, oamenii încep să se limiteze la cuvintele de bază, fără a evolua, fără a le folosi cu adevăratul lor scop și acela de a provoca emoție, trăire. Limbajul nu este doar comunicare. Limbajul este și o diagramă a felurilor fundamentale în care oamenii se gândesc la timp, la spațiu și la relații.

Se spune că oamenii se pot cataloga prin cuvintele pe care le folosesc, prin modul în care reacționează, prin haine și expresia feței. Mai mult decât atât, un om este definit și prin modul de a scrie, de a se exprima, de a transpune emoțiile. Spre exemplu, statistic vorbind, un număr semnificativ de condamnați la închisoare nu își aliniază textul la marginea stânga atunci când li se cere să scrie pe o foaie albă de hârtie.

De aceea, propun un test foarte ușor, dar care ne stârnește să ne gândim mai mult atunci când trebuie să scriem ceva pe o coală de hârtie.

1. Cine trece de la o emoție la alta?
—— —— —- — —- —-
a. —— —— b.
2. Cine este nesigur cu privire la vârsta sa?
a. Am 20 de ani.
b. Sunt 20 de ani.
3. Cine este mai inteligent?
a. Eu sunt mai deștept decât tine.
b. Eu sunt mai deștept decât tine.

Răspunsuri:

1. A (liniile egale pot arăta o stare echilibrată, în vreme ce liniile care merg întâi în sus, apoi în jos și apoi din nou în sus reprezintă o persoana care poate trece ușor de la fericire la tristețe și apoi din nou la fericire.)
2. B (spațiul dintre «sunt» și «20» arată ezitarea)
3. B (literele sunt mai mici în B ceea ce arată că autorul nu are nevoie să se concentreze pentru a-i veni ideile).

Revenind la comunicare, un alt eseu al lui Andrei Pleșu, «Stereotipuri», accentuează lenea mentală colectivă, cea care ne limitează la câteva cuvinte și la câteva ticuri verbale,

preponderent răspândite în rândul adolescenților. Spre exemplu, cuvântul «Interesant» mimează o reacție goală, ce are ca scop conturarea unui ideal intelectual, de a mima înțelegerea mesajului. Sau, prin a ascunde dezinteresul și lipsa importanței subiectului spunem sec «Fascinant!» cu toate că acel subiect nu a reușit să ne miște deloc.

Ei, și, până la urmă cum mai comunicăm? Cu bucurie în suflet și cu interes, românește, cu cuvinte pe care le simțim și pe care le înțelegem, fără a îmbogăți fals discursul cu cuvinte împrumutate din alte limbi.
Având niște expresii cheie, niște cuvinte pe care le folosim cu adevărat, personalitatea noastră se definește, iar în acest fel putem fi unul dintre acei cinci tipuri de vorbitori.

Voi care ați vrea să fiți?
Politicul – «Eu cu cine votez?»“, de Bianca-Miruna Retezeanu, clasa a XI-a F

Sursă foto: pexels.com

Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul IX, din Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“




Articol şi foto preluate de pe site-ul revistei Zări Alb Astre