Vladimir Volkov, consulul Rusiei la Constanţa „Rusia nu s-a opus NATO, s-a opus extinderii structurii militare a organizaţiei spre graniţele Federaţiei Ruse“

Vladimir Volkov, noul consul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, vorbeşte, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, despre impresia pe care i-a lăsat-o oraşul-port la începutul misiunii diplomatice, despre relaţia cu reprezentanţii corpului diplomatic din Constanţa, dar şi despre relaţiile dintre Rusia şi NATO. În ceea ce priveşte moştenirea comunistă a Federaţiei Ruse, diplomatul consideră că „perioada sovietică a istoriei ruse nu poate fi evaluată în formatul alb-negru“.

Sunteţi la începutul misiunii diplomatice în România. Cum vi se pare municipiul Constanţa?

În primul rând, aş dori să mulţumesc ziarului pentru interesul manifestat faţă de tematica rusă, să transmit un salut cordial cititorilor dumneavoastră şi să le urez sănătate şi prosperitate.
Constanţa este unul dintre locurile unice de pe coasta Mării Negre. Mii de ani de tradiţii istorice şi culturale se îmbină aici cu o dezvoltare tehnico-ştiinţifică şi socială dinamică, orientată spre un viitor paşnic. Portul maritim foarte impresionant este o întreprindere modernă şi puternică de transport, care asigură traficul extern şi intern de mărfuri al ţării. Dar cel mai important lucru sunt oamenii deschişi şi prietenoşi, care manifestă o simpatie sinceră faţă de Rusia contemporană.

Reprezentând în Constanţa un stat multinaţional, nu pot să nu remarc armonia puternică între cultele religioase şi etniile care convieţuiesc pe teritoriul districtului consular.
Desigur, acesta este rezultatul politicii de stat deliberate a autorităţilor centrale şi locale în domeniul relaţiilor interetnice, care este un bun exemplu pentru întreaga Europă.
În Constanţa, de asemenea, este imposibil să nu observi un număr mare de tineri sănătoşi şi determinaţi. Universităţile. Muzeul de Artă, absolut minunat, condus de un adevărat entuziast în domeniu, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Muzeul de Istorie şi Arheologie şi multe altele.

Străzile largi şi bulevardele pline de verdeaţă, bisericile ortodoxe şi moscheile musulmane, împreună cu centrul istoric, conferă oraşului un farmec extraordinar.

Cum comunicaţi cu reprezentanţii corpului diplomatic din Constanţa? Aţi stabilit deja nişte relaţii?

Avem relaţii foarte bune cu şefii consulatelor din China şi din Turcia. Participăm în mod activ la evenimentele culturale comune, desfăşurăm acţiuni de caritate. Statele noastre sunt prietene şi partenere la nivel internaţional, realizând proiecte economice de anvergură şi având poziţii apropiate cu privire la principalele puncte ale agendei internaţionale. Sper ca şi în viitor să menţinem relaţii bune şi constructive cu colegii noştri. Profit de această ocazie pentru a le mulţumi sincer pentru ajutorul şi sprijinul acordate în primele luni ale şederii mele în România.

Comparativ cu Federaţia Rusă, cum vi se par cultura, tradiţiile româneşti?

Întrebarea nu este deloc simplă. Singurul lucru pe care îl pot afirma cu convingere este acela că valorile ortodoxe tradiţionale stau la baza culturii şi a moralităţii celor două state.

Luna trecută, Rusia a sărbătorit Ziua Naţională. Ce semnificaţie are, pentru Rusia, data de 12 iunie?

12 iunie, desigur, este o dată importantă în istoria Rusiei. În această zi, în urmă cu exact 25 de ani, odată cu adoptarea Declaraţiei privind suveranitatea de stat, au fost puse bazele unor schimbări fundamentale în ţară. Acestea au fost legate de toate aspectele vieţii: structuri politice şi civice, economice şi sociale.

Ştim cât de dificilă şi de dramatică a fost calea schimbărilor radicale. Câtă răbdare, câtă putere de a percepe noul au fost necesare tuturor cetăţenilor ţării în condiţiile acestui reviriment istoric.
Rusia nu numai că a depăşit onorabil cele mai grele încercări, nu numai că în decurs de un sfert de secol a trecut cu succes la democraţie şi la economia de piaţă, dar, de asemenea, a putut să se afirme ca o ţară modernă, deschisă şi independentă.

Noi nu am pierdut, ci am menţinut esenţa şi fundamentul spiritual al statalităţii ruse, am păstrat diversitatea etnică unică a naţiunii şi unitatea istorică, tradiţiile sale seculare de devotament faţă de patrie şi disponibilitatea de a apăra libertatea, independenţa şi interesele sale. Aceste idealuri patriotice sunt atât de profunde şi de puternice, încât nimeni nu a reuşit şi nu va reuşi vreodată să recodifice Rusia şi să o transforme potrivit tiparelor lor. Noi nu putem fi îndepărtaţi, rupţi, izolaţi de rădăcinile şi de originile noastre natale.

Măreaţa istorie a ţării noastre, moştenirea civilizaţiei sale bogate hrănesc şi astăzi sentimentele noastre, îi inspiră pe cetăţenii Rusiei la realizări noi, descoperiri, triumfuri şi victorii.

Pentru dumneavoastră, ca oficial al Federaţiei Ruse, moştenirea comunismului este un atu sau un dezavantaj?

Ce se înţelege prin moştenirea comunismului? Orice observator normal şi obiectiv nu are nicio îndoială că perioada sovietică a istoriei ruse nu poate fi evaluată în formatul alb-negru. Oamenii din generaţia mea îşi amintesc bine acei ani. Este greu să fim înşelaţi. Putem deosebi propaganda anti-rusă de critica constructivă. Este interesant că mulţi dintre interlocutorii mei din România, ca să nu spun majoritatea absolută, împărtăşesc acest punct de vedere. Iată că Rusia, cu mari dificultăţi, de 25 de ani merge deja pe calea democraţiei, a construcţiei unei economii sociale orientate spre piaţă, a înfăptuirii unui stat de drept. Cu toate acestea, ar fi o greşeală să se renunţe la pozitivul acumulat de zeci de ani, mai ales în domeniul social.

Cum aţi caracteriza relaţia România-Rusia în perioada mandatelor fostului preşedinte Traian Băsescu?

Din păcate, eu nu pot răspunde la această întrebare, pentru că în aceşti ani nu am fost legat de problemele româneşti.

Se simte o schimbare de optică în relaţiile româno-ruse după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis?

 Preşedintele nostru l-a felicitat pe preşedintele României pentru victoria în alegeri şi şi-a exprimat dorinţa ca relaţiile noastre să se schimbe în bine. Sperăm că, în timpul mandatului noului conducător al ţării, părţile vor avea posibilitatea să treacă la relaţii stabile, bazate pe principii şi relaţii previzibile, care să permită purtarea unui dialog sincer asupra problemelor litigioase.

Interdicţia de a intra în Rusia pentru unii intelectuali români, precum Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, sau Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial, a fost un subiect fierbinte. Credeţi că măsura luată cu privire la aceştia poate fi interpretată ca o lovitură la adresa libertăţii de opinie?

Ştiţi, nu Rusia a început să facă liste de sancţiuni. Cu tot respectul pentru fostul ministru al Afacerilor Externe, trebuie să remarc faptul că principiul reciprocităţii în relaţiile internaţionale nu a fost anulat. Libertatea de opinie nu are nicio legătură aici.

Cum interpretaţi demonstraţiile de forţă pe care atât NATO, cât şi Rusia le fac în Marea Neagră?

Întrebarea este destul de complexă. În primul rând, cu mulţi ani în urmă, Rusia a recunoscut NATO ca un subiect internaţional important şi a stabilit relaţii oficiale cu organizaţia. A fost creat Consiliul NATO - Rusia. Aş dori să subliniez faptul că Rusia nu s-a opus niciodată NATO, dar s-a opus categoric extinderii structurii militare a organizaţiei spre est, spre graniţele Federaţiei Ruse. Acest fapt nu corespunde acordurilor iniţiale realizate în prima etapă a colaborării. Noi am atras atenţia partenerilor noştri asupra acestui fapt, dar îngrijorările noastre nu au fost luate în considerare. Abordarea noastră este următoarea: toate ţările europene ar trebui să pornească de la principiul securităţii egale şi indivizibile, care exclude întărirea securităţii unora în detrimentul slăbirii securităţii celorlalte. Acesta este principiul nostru, care a fost propus în anul 2008. Din păcate, el nu a fost acceptat de către partenerii noştri din NATO. Toate acţiunile ulterioare ale Alianţei au vizat slăbirea securităţii Federaţiei Ruse. Prin urmare, continuăm să pornim de la necesitatea găsirii unui echilibru între interesele de securitate ale tuturor statelor, fără excepţie, în spaţiul european. Din păcate, în prezent, mecanismul contactelor nu funcţionează. Activitatea militară sporită aduce ameninţări suplimentare pentru regiune. Activitatea militară a NATO în apropierea frontierelor Rusiei provoacă o mare îngrijorare pentru conducerea politică a ţării.
Fiecare stat are dreptul de a lua decizii suverane cu privire la problemele de securitate naţională. Acest lucru se referă pe deplin şi la Rusia, care are propriile idei despre securitatea naţională şi care stabileşte liniile roşii, peste care nu va permite nimănui să treacă.

Credeţi că România este credibilă din punct de vedere strategic la Marea Neagră?

Nu înţeleg prea bine întrebarea. În ceea ce priveşte cooperarea cu drepturi egale şi reciproc avantajoasă în sfera comercial-economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi umanitară, noi am putut deveni parteneri strategici în zona Mării Negre. Experienţa pozitivă a ultimilor ani trebuie să fie luată în considerare. Rusia are ce să propună României. Ţara noastră este o piaţă uriaşă pentru mărfurile de export tradiţional al României, care se bucură de cerere mare în rândul consumatorilor ruşi. Întreprinzătorii români care văd mai departe înţeleg acest lucru. Iată, sunt 30 de ani de când am în apartamentul meu o foarte frumoasă mobilă românească.
Generaţii întregi de ruşi au fost educate cu vinuri naturale româneşti, de calitate superioară. Vinurile franţuzeşti sunt foarte bune, dar în magazinele franceze nu am văzut rafturi cu vinuri româneşti.

Cum vedeţi relaţia Rusiei cu Occidentul?

Rusia împărtăşeşte visul privind Europa comună al marelui om francez Charles de Gaulle - Europa de la Brest la Vladivostok.