Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:16 21 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu Tudor Şerban, candidatul ARD în Colegiul 3 Camera Deputaţilor s-a terminat Tema a fost „Care este cea mai bună soluţie pentru finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear-Electrică din Cernavodă?"

ro

19 Nov, 2012 16:52 3818 Marime text

interviu_online.jpgTudor Şerban este fost secretar de stat şi fost consilier în cadrul Ministerului Economiei. A fost, de asemenea, director al Enel Dobrogea. În prezent candidează pentru un mandat de deputat în Colegiul 3 din judeţul Constanţa din partea ARD. Este ceea ce am putea numi un tehnocrat. Cum vede Tudor Şerban finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în condiţiile în care Guvernul Ponta este dispus să ofere acelui investitor care va asigura finanţarea la cele două unităţi pachetul majoritar de acţiuni? Cum vede un aspirant la mandatul de parlamentar dependenţa populaţiei sărace din mediul rural faţă de autorităţile locale şi mai ales faptul că aceasta este controlabilă în preajma alegerilor?

Despre aceste aspecte, dar şi despre proiectele democrat liberalului Tudor Şerban, candidat în Colegiul 3 Camera Deputaţilor, vorbim mâine, de la ora 10.00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană. 

Intrebările redacţiei:

interviu_online_2.jpg1. De ce aţi decis să candidaţi în Colegiul 3 Camera Deputaţilor, colegiu preponderent rural?

Este adevărat că e un colegiu preponderent rural, dar proiectele mele, legate îndeosebi de Cernavodă, de reactoarele 3 şi 4 se regăsesc în acest colegiu. Adaug aici şi proiectul Agri, un proiect pe care trebuie să îl realizăm împreună cu Azerbaidjanul şi Georgia, prin care trebuie să aducem gaze din Azerbaidjan, prin Georgia, gaze pe care le vom lichefia într-un terminal din Georgia şi pe care mai apoi le vom delichefia la Constanţa. În acest mod, o idee mai veche, nematerializată, de alimentare a consumatorilor din Cernavodă, Cobadin, Băneasa şi Adamclisi cu gaze din sistemul naţional de gaze va deveni posibilă. Acesta a fost motivul principal pentru care am ales acest colegiu, care mă dezavantajează din punctul de vedere al transmiterii proiectelor mele către populaţia de aici şi al comunicării, fiind foarte mare, foarte întins.

2. Populaţia din mediul rural constănţean este foarte săracă, aflându-se uneori la limita subzistenţei, fapt care o face dependentă de autorităţile locale, de pachetele oferite de acestea. Într-un fel sau altul, categoria despre care vorbim devine controlabilă, mai ales în pragul alegerilor. Este firesc să se întâmple aşa ceva? Cum vedeţi dumneavoastră, în calitate de aspirant la un mandat de parlamentar, ieşirea din această situaţie ingrată?

Populaţia, chiar dacă nu e foarte săracă, e foarte prost informată şi e manipulată. Sunt situaţii foarte grave în anumite sate din marginea colegiului, unde o parte a populaţiei trăieşte aproape în bordeie. De această situaţie se profită, bineînţeles, iar pachetele pe care le primesc oamenii şi propaganda ieftină de dependenţă permanentă de CJC prind. Această propagandă nu are însă nicio legătură cu restul populaţiei de la ţară, care îşi doreşte o schimbare permanentă a vieţii şi care are gospodării ce îi permit o existenţă decentă. Proiectele despre care v-am vorbit, cel cu energia eoliană şi proiectul pe gaze, le vor schimba substanţial viaţa celor din comune şi sate prin dezvoltarea agriculturii, care va beneficia astfel de apă ieftină, extrasă din Dunăre şi din puţuri forate, prin pompe. Văd o şansă importantă şi în turism, fiind o zonă turistică foarte frumoasă. Voi susţine un proiect de vizitare a mănăstirilor din această zonă şi a monumentelor istorice din Adamclisi. Eu sper ca la aceste alegeri populaţia din principalele comune şi oraşe din zonă să dea o şansă şi altor candidaţi decât cei care li se prezintă în ultimii zece ani.

3. Vă cunoaşteţi contracandidaţii? Ce aveţi în plus faţă de ei, astfel încât să vă convingeţi alegătorii din colegiu că dumneavoastră le-aţi putea reprezenta cel mai eficient interesele în Parlament?

Îi cunosc foarte puţin. Cu doi dintre ei m-am întâlnit într-o emisiune. Pe cel de-al treilea îl ştiu din prezentări. Experienţa mea şi proiectele pe care le voi implementa mă distanţează de aceştia. Diferenţa e de la vorbă la faptă, de la confirmare la promisiuni. În concluzie, electoratul ar trebui să aleagă între cel care are în spate realizări notabile şi cei care ar dori să producă o schimbare a vieţii lor cu vorbe şi mai puţin cu fapte.

4. Ce tip de campanie veţi duce? Ce proiecte aveţi pentru Colegiul 3?

Campania pe care o voi duce va fi una de convingere a alegătorilor, neagresivă, iar printre proiectele pe care le voi susţine se numără cel legat de grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, cel referitor la energia eoliană, prezentă în aproape toate comunele Colegiului, de proiectele de irigaţii, de gaze. Va fi o campanie care va duce la creşterea locurilor de muncă şi a bunăstării locuitorilor din această zonă.

5. Cum comentaţi anunţul făcut de premierul Victor Ponta, care susţine că Guvernul este dispus să cedeze pachetul majoritar de acţiuni de la reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă acelui investitor care va asigura finanţarea proiectului de construcţie a celor două unităţi?

Guvernul Ponta cedează în permanenţă în ultimele şase luni nu doar acţiunile de la reactoarele 3 şi 4. Cedează o imagine a României, creată cu mari eforturi în ultimii zece ani. Cedează fondurile structurale. Cedează companii importante, pe care le aduce întâi în stare de insolvenţă, apoi de vânzare (Oltchim, Hidroelectrica, Portul Constanţa şi, mai nou, există dorinţa din partea Consiliului Judeţean Constanţa, nedeclarată încă, şi pentru Compania Nuclearelectrica). Eu voi pleda pentru investiţia la grupurile 3 şi 4, pentru managementul tehnic românesc la grupurile 3 şi 4, dar şi pentru menţinerea unui procent majoritar al statului român în această investiţie, prin participarea companiilor energetice profitabile cu un procent de 10%, investind acţiunile pe care acestea urmează să le vândă pe bursă în acest proiect (Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Electrica).

6. Cum vedeţi convieţuirea celor două forme de energie, nucleară şi eoliană (regenerabilă), în judeţul Constanţa?

Am mai spus. Tehnic, sunt anumite inconveniente, dar să fim mulţumiţi că Dumnezeu ni le-a dat. Energia, la ora actuală, reprezintă valută forte. Nu se obţine uşor, dar în Dobrogea există condiţii, iar investiţiile deja demarate vor face din acest judeţ al doilea judeţ energetic important din ţară. Dobrogea va avea posibilitatea, într-un viitor apropiat, să exporte o parte din energie în Turcia, la preţuri foarte bune, fiind o şansă pentru relansarea economică şi ieşirea din criză.

7. Ce părere aveţi despre bursa de energie electrică din România? Autorităţile locale ar putea cumpăra curent mult mai ieftin prin intermediul bursei.

Bursa de energie electrică din România este funcţională. Din păcate, există o singură bursă recunoscută. Pentru transparenţă, ar mai fi nevoie de o bursă, pentru a evita, într-un viitor apropiat, manipularea şi lipsa posibilităţilor consumatorilor de a avea mai multe variante la dispoziţie. Este nevoie de o bursă regională de energie, România având condiţii pentru a o forma dacă OPCOM îşi va schimba situaţia juridică în care se găseşte şi va deveni independent. Consumatorii şi autorităţile locale au posibilitatea să cumpere şi în aceste momente de la mulţi furnizori independenţi, privaţi, la preţuri mai scăzute decât cele de la companiile mari.

8. Dar despre liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici ce opinie aveţi? Ei ar putea încheia contracte de furnizare a energiei electrice în afara Enel.

Da, această posibilitate există şi în acest moment. Piaţa de energie e teoretic liberalizată 100%, faptic, doar 50%. Consumatorii casnici se află în zona reglementată de 50%. Liberalizarea, în primă fază, va duce la o creştere a tarifului la energie, după care acesta se va stabiliza şi chiar se va micşora. Există şi acum posibilitatea de a se încheia contracte în afară de Enel, în România existând acum peste 100 de furnizori privaţi de energie.

9. Se impune, în actualul context, o reducere a TVA-ului la 9% pentru alimente? Credeţi că FMl va fi de acord cu această variantă după ce în luna august a acestui an a respins-o?

FMI va fi în continuare împotriva reducerii TVA-ului la alimente şi chiar şi la alte mărfuri, dacă nu va fi controlat. În ţara noastră, această măsură este folosită în mod populist de către USL. Experienţa din acest moment arată că toate reducerile de TVA la alimente, nu au dus la o scădere a preţului final pentru consumator. Prin reducerea TVA-ului la alimente statul şi-a redus foarte mult încasările din această activitate, iar cei care fac afaceri din vânzarea lor şi-au mărit profitul. Dacă acţiunea nu este bine controlată de către autorităţi, ea nu are sorţi de izbândă. Personal, sunt pentru reducerea TVA-ului la toate produsele de la 24% la 20% şi pentru micşorarea zonei gri în care mulţi îşi desfăşoară afaceri în această perioadă, neplătind taxe şi impozite.

10. Una dintre principalele ameninţări ale mediului de afaceri românesc este lipsa de predictibilitate. În ultimii ani, mai mulţi investitori străini s-au retras din România din acest motiv. Referindu-ne la judeţul Constanţa, pentru că aici candidaţi, trebuie să menţionăm că mai multe companii şi fonduri de investiţii străine bagă bani în energia regenerabilă. Ce garanţii pot avea acestea în mediul de afaceri din Constanţa?

Mediul de afaceri românesc constituie o piaţă interesantă şi cu multe rezerve pentru investitorii străini. Din păcate, criza economică, un mediu legislativ care a creat posibilitatea unei nerespectări a ceea ce înseamnă un aranjament economic credibil în faţa unor bănci româneşti şi internaţionale, au făcut ca investitorii, în număr foarte mare la început, să îşi analizeze mai bine oportunităţile şi să nu profite de o piaţă primară, în dezvoltare. Reacţia nu tocmai potrivită a autorităţilor locale faţă de investitori strategici şi companii multinaţionale,discuţiile neprofesionale începute cu stabilirea procentului au făcut ca mulţi dintre aceşti investitori să plece. Constanţa este recunoscut la nivel de ţară ca fiind judeţul care, deşi are cele mai mari posibilităţi de a oferi oportunităţi de dezvoltare economică prin existenţa Portului, a litoralului, a Centralei Nucleare şi a energiei neconvenţionale, nu s-a remarcat în ultimul timp prin niciun obiectiv important, nivelul discuţiilor nedepăşind faza de cazinouri, spectacole exotice, concursuri de modelling în costume care mai de care mai spectaculoase, centre comerciale şi pavatul străzilor, mai bine spus al aceloraşi străzi, la nesfârşit.

11. Suntem în pragul unor alegeri de care depinde anul 2013, în sensul în care, în funcţie de rezultatul scrutinului din 9 decembrie, vom avea fie un buget pro creştere, fie unul anti creştere. Ce viziune credeţi că va avea un guvern în care se va regăsi ARD-ul asupra bugetului?

Bugetul pro creştere, aşa cum apare în concepţia lui Lucian Croitoru şi a Băncii Naţionale a României, este caracteristic unei situaţii de creştere economică şi trebuie să caracterizeze nivelul de dezvoltare a României în următorii ani. Pentru a deveni realizabil, condiţia esenţială este legată de capacitatea noastră de atragere a fondurilor străine, de dezvoltare şi creştere a investiţiilor, de capacitatea de a respecta legislaţia economică, de reducere a taxelor şi impozitelor aflate în număr foarte mare. Iniţiativa privată este importantă pentru atragerea unui număr cât mai mare de tineri în domeniul afacerilor, care trebuie să se bucure de asistenţă şi încurajare concretă din partea instituţiilor statului şi a băncilor.

12. Ce mesaj aveţi pentru alegătorii din Colegiul 3?

Mă adresez, prin intermediul acestui interviu, tuturor alegătorilor din Colegiul 3, de la Cernavodă la Oltina, de la Oltina la Ostrov, Băneasa, Cobadin, pentru a realiza cât de important e scrutinul din 9 decembrie, în încercarea de a-i convinge că aspiranţii ARD la mandatul parlamentar, anume Tudor Şerban, în calitate de deputat, şi Tănase Barde, în calitate de senator, au pregătirea şi capacitatea de a găsi soluţii alături de ei şi pentru ei, astfel încât nivelul aşteptărilor să producă schimbarea în viaţa pe care o aşteaptă de atâţia ani. De zece ani, oamenii votează, la nivel local, acelaşi partid şi aceeaşi alianţă ale căror promisiuni nu au produs schimbarea pe care o aşteptau. Este poate ultimul moment înainte de a se aşterne o guvernare totalitară care mai are de câştigat o singură redută în Constanţa: cea parlamentară. De noi depinde să îi oprim şi să le spunem „Nu ne-aţi convins că prin conducerea guvernamentală pe care o aveţi de nouă luni aveţi soluţii! Aţi dat înapoi 8% din salarii, cum aţi promis, dar aţi crescut inflaţia cu 8,5%, aşa că nu aţi dat nimic! Nu ne-aţi convins prin circul politic pe care l-aţi creat în ultimele luni, prin poziţia anti-europeană, că aveţi maturitatea politică pentru a conduce!"

Votaţi ARD, votaţi Tudor Şerban!

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • ghetu i 20 Nov, 2012 11:48 asemenaea oameni ar trebui trimisi in parlamentul romaniei,il cunosc pe dl serban de 27 de ani ,cernavoda nu va regreta daca va fi ales in parlament sa-i reprezinte interesele .succes !!!!
  • invitatZIUA 20 Nov, 2012 10:23 Întrebarea e corectă şi cel care a pus-o mă cunoaşte foarte bine. Şi dacă mă cunoaşte ştie că atât timp cât am fost secretar de stat şi preşedintele CA-ului Energonuclerar proiectul a parcurs etape importante cum ar fi: înscrierea companiei de proiect la Camera de Comerţ, alegerea consulantului economic şi a celui juridic, pregătirea caietului de sarcini pentru alegerea inginereeing-ului, a răspuns la întrebările pe care Comisia Nucleară de la Bruxelles le-a adresat şi a trecut prima etapă de control. Întrebarea şi nedumirea mea e legată de faptul că nu s-a mai realizat nimic după plecarea mea. Cine din interiorul companiei a ţinut foarte mult ca în acest proiect să nu mai fie nimeni în afară de cei tradiţionali. De ce eforturile mele vizavi de aducerea unor investitori cu pregătire în domeniu, chiar dacă nu aveau licenţă în tehnologia CANDU, avea tehnologia şi cunoştinţele necesare pentru a o aplica. Eu nu am fost niciodată Guvernul României şi pentru un astfel de obiect implicarea premierilor şi a celor trei guverne era importantă. Mă voi lipta, ca parlamentar, să realizeze ceea nu am reuşit ca secretar de stat.
  • invitatZIUA 20 Nov, 2012 10:20 @Un prieten: E adevărat, am ocupat în Ministerul Economiei şi în sistemul energetic toate funcţiile cheie. Singura în care nu am reuşit să conving este cea de ministru al Economiei, deşi am fost nominalizat la nivel de partid de două ori. Cred că din punct de vedere profesional am făcut suficient de multe lucruri pentru o viaţă de om şi cred că în acest moment o funcţie parlamentară mi se potriveşte dacă voi continua cu politica pe care am început-o şi în parlamentul României, unde e nevoie de o astfel de expertiză. Legile energiei, ale ANRE-ului, ale gazelor, directivele europene în probleme ce ţin de siguranţa şi securitatea energetică şi mediu, dar şi de încălzirea globală sunt subiecte în care e încă foarte mult de lucru şi de amendat.
  • invitatZIUA 20 Nov, 2012 10:20 @Din Cernavoda: Propunerea a fost formulată foarte târziu şi prin schimbarea miniştrilor acest lucru nu mai era posibil.
  • invitatZIUA 20 Nov, 2012 10:19 @Cunoscator: M-am referit în acest interviu. Avem nevoie de un alt nivel de percepţie, de mai multă competenţă profesională. Ar fi bine să ne întindem cât de este plapuma, pentru că piciarele ne-au ieşit de mult timp afară.
  • invitatZIUA 20 Nov, 2012 10:19 @Afrodita Cicovschi: Nu sunt importante scenariile pe care le-au luat ei în calcul. Important este ce trebuie făcut, important e să convingă investitorii străini să intre în proiect, iar soluţia propusă de mine e la nivelul Guvernului şi a Ministerului Economiei.
  • dorin 20 Nov, 2012 08:34 Cu tot respectul pentru indelungata cariera profesionala a dl-ui Serban, intreb de ce nu s-a facut nimic din 2009 si pana in prezent la Cernavoda 3 & 4 cand domnia sa a avut toate parghiile pentru ca proiectul sa avanseze, fiind atat secretar de stat pe energie, cat si presedinte consiliu de administratie la EnergoNuclear (compania care are in administratie dezvoltarea investitiei de la Cernavoda). Mai mult, s-au pierdut investitori cheie, firme europene de renume, in conditiile in care in anii 2006-2007 acest proiect era considerat ca fiind cel mai atractiva investitie din Europa in domeniul nuclear.
  • Afrodita Cicovschi 20 Nov, 2012 08:07 Oficiali din Ministerul Economiei declarau recent ca au luat in calcul patru scenarii pentru constructia reactoarelor 3 si 4, "cel mai slab" fiind constructia unuia singur, de catre Nuclearelectrica, din cauza lipsei de fonduri. Ne puteti spune care sunt celelalte trei scenarii?
  • Ioana Scupra 19 Nov, 2012 21:28 Mult succes dlui Tudor Serban!Avem nevoie de asemenea capacitati in Constanta!
  • Cunoscator 19 Nov, 2012 21:25 Ati declarat intr o conferinta de presa: "Nu este foarte simplu sa faci proiecte energetice in Romania, pentru ca sunt interese politice".Despre interesele politice si economice dezvoltate de actuala conducere rosie a judetului Constanta cum comentati?
  • Din Cernavoda 19 Nov, 2012 21:16 De ce nu ati mai fost numit director la Nuclearelectrica?
  • Un prieten 19 Nov, 2012 21:15 Cum de ati lasat dvs politica si administratia centrala pentru a veni sa candidati la Constanta, stiut fiind faptul ca ati ocupat in ultimii ani functii cheie in Ministerul Economiei?