Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:24 10 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu Cristina Maria Ivan, inspector şcolar de limba şi literatura română Tema este - Îşi poate recupera învăţământul din România reperele pierdute?

ro

28 Aug, 2013 15:29 5495 Marime text
Căror factori se datorează incidentele de la examenul de bacalaureat de anul acesta, atât din sesiunea de vară, cât şi din cea de toamnă, din judeţul Constanţa? Sunt profesorii mai expuşi tentaţiei de a lua mită? Se impune derularea unei campanii pentru prevenirea corupţiei în educaţie?
Începând cu anul şcolar 2013-2014, elevii din ciclul primar vor avea încă trei materii opţionale: „Educaţie pentru societate”, „Filosofie pentru copii” şi „Educaţie financiară”. Cât de oportune sunt aceste materii? Este învăţământul din România într-o perpetuă criză de calitate?
Discutăm despre aceste probleme mâine, de la ora 11.00, cu inspectorul de specialitate Cristina Maria Ivan, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebările redacţiei:

1. De ce, spre deosebire de anii trecuţi, la examenul de bacalaureat de anul acesta s-au înregistrat incidente (presupuse mite) în judeţul Constanţa, atât în sesiunea de vară, cât şi în cea de toamnă?

Aceste incidente nu s-au înregistrat numai în Constanţa, cu siguranţă ele au existat şi în alte judeţe şi dumneavoastră ştiţi foarte bine acest lucru. Probabil Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa este mai preocupat decât alte inspectorate, statistic s-au înregistrat, atât în sesiunea de vară, cât şi în cea de toamnă, mai multe fraude. De asemenea, anul acesta se vede un interes mai mare al presei pentru mediatizarea acestor cazuri de fraudare a examenului de bacalaureat şi totodată de conştientizare a consecinţelor negative asupra celor care încearcă să fraudeze.

2. Aduc aceste incidente atingere imaginii învăţământului din Constanţa, celui din România?

Ca în orice sistem, fie că vorbim de Sănătate sau de Justiţie, şi în cel al Educaţiei există situaţii negative, care aduc prejudicii de imagine, dar aceste evenimente au un dublu efect: dacă sunt sancţionate se trag semnale de alarmă şi se constituie premisele recuperării acelor repere despre care spuneţi în titlu. Este important faptul că sistemul de învăţământ reacţionează la fraudă şi nu mai ascunde aceste incidente.

3. Putem vorbi despre o tentaţie de a lua mită sau despre o presiune asupra profesorilor?

Există o tentaţie şi o presiune la nivelul întregii societăţi, nu numai la nivelul învăţământului. Din punctul meu de vedere profesorii nu reprezintă o categorie socio-profesională pe care s-o asociem cu mita.

4. Cât de necesară este derularea unei campanii pentru prevenirea corupţiei în educaţie?

O campanie pentru prevenirea corupţiei este necesară în toate domeniile, nu numai în Educaţie. Este lăudabilă iniţiativa ministrului Educaţiei de a demara, începând din luna septembrie a acestui an, o campanie publică de conştientizare a riscurilor pe care fiecare şi le asumă când decide să nu respecte metodologia şi legea. Aici vorbim atât de profesori, cât şi de părinţi şi elevi. Proiectul implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale se numeşte „Prevenirea corupţiei în Educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”. Mesajul este unul foarte clar: educaţia nu se poate cumpăra. Învăţământul românesc nu este de vânzare.

5. Ce a pierdut şi ce a câştigat învăţământul din România în timpul acestei permanente redefiniri, în perioada post-comunistă?

Înt timpul acestei permanente redefiniri, lipsa de stabilitate a condus la debusolări în rândul actorilor sistemului educaţional. În realizarea unor reforme sau proiecte au lipsit, de multe ori, analizele sistematice, dezbaterile publice sau efectuarea unor studii de impact, iar toate acestea n-au putut decât să aducă un deserviciu Educaţiei. A pierdut elevi foarte buni, care au optat să studieze la universităţi de prestigiu din străinătate, migraţia acestora a adus un minus educaţiei, dar dacă ei se vor întoarce după finalizarea studiilor vor reprezenta un câştig pentru societate.
Educaţia permanentă, posibilitatea de accesare a fondurilor europene pentru perfecţionare, orientarea spre o societate deschisă reprezintă câştiguri mari pentru învăţământ.

6. Care au fost, în opinia dumneavoastră, cele mai proaste decizii luate în sistemul de educaţie românesc?

Întreaga societate post-comunistă a fost într-o permanentă redefinire în toate domeniile, nu numai în educaţie, dar incoerenţa aplicării unor măsuri a bulversat generaţii de elevi. Educaţia are o misiune foarte importantă pentru că ea nu se cuantifică numai în procente de promovare şi note, ea se continuă şi se vede în societate.

7. Din anul şcolar 2013-2014, elevii din ciclul primar vor studia încă trei materii opţionale: „Educaţie pentru societate”, „Filosofie pentru copii”, „Educaţie financiară”. Cât de oportună este studierea acestor materii?

Consider că este oportună studierea acestor discipline opţionale. Cu cât oferta educaţională este mai vastă, cu atât este mai bine pentru elevi, întrucât au de unde să aleagă. Aceste opţionale nu sunt noi, ele au mai fost pilotate în unităţile şcolare din 2010, 2011. Este normal să avem copii bine pregătiţi, în mod deosebit pentru viaţă, să fie toleranţi cu părerile celorlalţi, să aibă disponibilitate empatică, să înveţe cum să îşi susţină un punct de vedere şi să se implice în rezolvarea unor situaţii.

8. Asistăm, de câţiva ani, la un fenomen interesant şi anume: programele şcolare sunt din ce în ce mai încărcate, incluzând materii pe care le-am putea considera o provocare, dar elevii se dovedesc a fi un „produs” din ce în ce mai slab. Care este cauza?

Din 2009, programele şcolare au fost supuse unor schimbări continue, încercându-se descongestionarea acestora. Din păcate, nu avem manuale în concordanţă cu programel şcolare. Ne dorim ca manualele electronice să fie corelatecu programele şcolare. În acest an, vor apărea manuale pentru clasa I, a V-a şi a IX-a.

9. Ce ne puteţi spune despre evaluarea directorilor de şcoli şi licee constănţene? Vom asista la o schimbare a „gărzii”?

Inspectorul şcolar general a organizat, pe data de 27 august, o conferinţă de presă în cadrul căreia colegii mei, inspectorii şcolari pentru implementarea descentralizării instituţionale, au prezentat rezultatele evaluării directorilor de şcoli şi licee constănţene şi procedura evaluării acestora. Comparativ cu anul anterior, nu vor fi schimbări majore.

10. Există discrepanţe mari între notele obţinute la examene în unităţile de învăţământ din mediul urban şi cele din mediul rural? Căror aspecte se datorează?

Preocuparea Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa a fost ca toate notele acordate la Evaluarea Naţională şi la Examenul de Bacalaureat să respecte baremul de evaluare şi corectare, astfel încât evaluarea să fie una unitară. Nu s-a ţinut cont de unitatea şcolară de la care provenea candidatul.

11. În ultimii ani s-a investit mult în şcolile din mediul rural. Cât de dotate sunt acestea comparativ cu şcolile din mediul urban?

Sunt şcoli din mediul rural care într-adevăr sunt mai dotate decât cele din mediul urban, întrucât au fost implementate proiecte atât de către Ministerul Educaţiei Naţionale, Banca Mondială, cât şi de către Consiliul Judeţean.

12. Înainte de începerea fiecărui an şcolar există discuţii pe marginea stării în care se află unităţile de învăţământ: sunt acestea pregătite să-şi primească elevii în condiţii optime sau nu? Cum aţi caracteriza situaţia din acest an?

85% dintre unităţile şcolare au autorizaţie de funcţionare, 8% sunt în curs de autorizare şi 7% nu au obţinut încă autorizaţiile. Cele mai multe dintre acestea din urmă sunt grădiniţe care n-au putut obţine încă avizul întrucât fie învaţă în două schimburi, fie unităţile şcolare nu sunt racordate la reţeaua de apă curentă. În săptămâna 2-6 septembrie, inspectorii şcolari vor face inspecţii în toate şcolile din judeţul Constanţa, atât în şcolile cu personalitate juridică, dar şi în şcolile-structură, pentru a verifica stadiul de pregătire a acestora, pentru începutul anului şcolar 2013-2014.

Ti-a placut articolul?

Comentarii