Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:22 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Radu Cornescu îl restituie constănțenilor pe unul dintre marii arhitecți ai României - Victor Ștephănescu (galerie foto)

ro

24 Mar, 2018 00:00 1258 Marime text
Un articol recent publicat de ZIUA de Constanța - din ciclul celor dedicate operelor personalităților pe care Dobrogea se poate considera favorizată a le fi găzduit - îl aducea în atenție pe arhitectul Victor Ștephănescu, de la a cărui naștere s-au împlinit 141 de ani și căruia îi datorăm Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (fosta Primărie), Moscheea Regală „Carol I“, Muzeul „Jalea“, Casa Cănănău, Cuibul Reginei (astăzi dispărut), completări majore la Cazinoul din Constanța, Bursa de Mărfuri și sediul Pompierilor din Portul Constanța, Vila Luceafărul și Cazinoul din Mamaia.
 
Asupra operei sale avea să se aplece cu acribie arhitectul constănțean Radu Cornescu, care i-a dedicat excepționala lucrare „Arh. Victor Ștephănescu, între stilul național și modernism“, lansată vineri, 23 martie, la Universitatea „Andrei Șaguna“ din Constanța, la a cărei editură a văzut lumina tiparului.
 
Prima parte a evenimentului de vineri urma să găzduiască un simpozion dedicat Marii Uniri, având ca invitați personalități de prim rang din mediul academic românesc, dar care nu au mai putut ajunge din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
 
Așa încât ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în partea a doua a programului a devenit evenimentul central de vineri, și anume lansarea celei de-a doua cărți semnate de arhitectul constănțean Radu Cornescu, după cea dedicată Cazinoului constănțean.
 
 

„Un arhitect căruia nu i s-a dat ponderea necesară în ansamblul culturii și arhitecturii naționale“

 
În prezentarea sa, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă, sublinia faptul că bogata operă a marelui arhitect Victor Ștephănescu, în parte necunoscută, trebuia readusă în galeria marilor arhitecți ai nației.
În al doilea rând, pentru că în Constanța sunt foarte multe edificii asupra cărora a trudit Victor Ștephănescu, cel care, din dragoste pentru această zonă, este adânc implicat în arhitectura și urbanismul ei.
 
În al treilea rând, dr. Păuleanu a mărturisit că este legată... providențial de opera acestui arhitect, încă din perioada Liceului „Andrei Șaguna“, din Brașov, unde, admirând un edificiu pe care îl vedea pe geam, a aflat că-i aparținea lui Ștephănescu. Apoi, venind la Muzeul de Artă din Constanța, cândva pe strada Muzeelor nr. 12, într-un edificiu ridicat după planurile lui Ștephănescu. Și, ca orice absolvent cu repartiție guvernamentală, a fost cazată la Muzeul „Ion Jalea“, construit tot după planurile lui Ștephănescu, unde a stat trei ani.
Muzeul de Arheologie, de care a aparținut o vreme, este proiectat de același Ștephănescu.
 
„Prea multe coincidențe în viață care m-ar fi îndemnat, dacă nu scria Radu Cornescu această carte, să o scriu eu. Iar Radu a desfășurat o vie activitate de documentare pentru a scrie o carte remarcabilă despre un arhitect care nu a fost niciodată uitat, dar căruia nu i s-a dat ponderea necesară în ansamblul culturii și arhitecturii naționale. Deși activitatea sa a fost prodigioasă și a fost unul dintre marii arhitecți români promotori ai stilului național. Avea o intuiție extraordinară. Avea talent și știa să descopere soluții adecvate locului respectiv, ceea ce nu este ușor, pentru că este un proiect de identificare a caracteristicilor unui spațiu, cărora le-a conferit răspuns prin soluțiile arhitectonice pe care le-a elaborat. Cred că toți cei care vom citi această carte ne vom bucura să constatăm că Victor Ștephănescu nu a făcut construcții numai în Constanța“, a mai spus dr. Păuleanu.
 

Întâlniri cu giganții arhitecturii

 
Autorul lucrării, arhitectul Radu Cornescu, avea să povestească despre întâlnirile esențiale pe care Victor Ștephănescu le-a avut cu mari arhitecți precum Ion Mincu, Dimitrie Maimarolu, Daniel Renard, Ștefan Burcuș. „Victor Ștephănescu se alătură stâlpilor de bază ai stilului național românesc, alături de Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ion Berindei, Dimitrie Maimarolu, Ghika-Budești, Cristofi Cerchez. Peste 90% din lucrările sale au fost declarate monumente de arhitectură, ceea ce foarte greu a reușit un alt arhitect de asemenea importanță“, mai declara Radu Cornescu.
 
Acesta a adăugat că a fost copleșit de personalitatea lui Victor Ștephănescu, manifestată în atâtea domenii: monumente la Cernăuți și Chișinău care comemorau armata română din Primul Război Mondial; grafică de timbre; era foarte bun acuarelist; a făcut mobilierul la câteva vase românești, inclusiv „Carol al II-lea“.
 

Cei interesați să achiziționeze această lucrare se pot adresa Ordinului Arhitecților - filiala teritorială Dobrogea, bulevardul Tomis nr. 143A, etaj 9; tel: 0241/520443.
 
Citește și:
 
#citeșteDobrogea 141 de ani de la nașterea arhitectului Victor Ștefănescu, căruia îi datorăm cele mai emblematice edificii constănțene
 
Arhitectul Radu Cornescu „Victor Ştephănescu este autorul celor mai multe clădiri de patrimoniu din Constanţa“
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii