Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:42 27 11 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Expoziția Arhitecți şi proiecte din perioada antebelică din Constanța (1878-1916). În memoria Doinei Păuleanu

ro

11 Oct, 2021 00:00 2527 Marime text


•    Expoziția pe care o dedic ei are o tematică demult „umblată“ de Doina Păuleanu.
•    Tematica expoziției a fost aprobată de un juriu al Ordinului Arhitecților privind proiectele culturale finanțate din Timbrul de Arhitectură pe anul 2021.
•    Exponatele, în număr de 60, „povestesc“ dezvoltarea orașului Constanța în perioada frământată a trecerii bruște, zic eu, a acestuia de la un feudalism oriental (Constanța fiind inclusă aproape 500 de ani în Imperiul Otoman) la un occidentalism de tip european.


N-a trecut nici un an de la dispariția neașteptată a Doinei Păuleanu, cea care „păstorea“ Muzeul de  Artă din Constanța. Ne legau amintiri și acțiuni comune, eram oarecum un tandem privind evoluția arhitecturii în Constanța din cele mai vechi timpuri până astăzi.


Câteodată eram în concurență (am lansat fiecare câte un album despre Cazinoul din Constanța la 100 de ani de la inaugurarea lui), dar, în majoritatea cazurilor, eram pe același front. Ne consultam cu privire la arhitecții români sau străini, care au activat în Constanța, la clădirile istorice importante din oraș, despre stiluri, despre proprietarii lor, evenimentele care au marcat istoria orașului.


Deseori argumentam toate acestea cu documente din dosarele consultate la ArhiveleNaționale (Constanța și București), cu fotografii sau cărți poștale vechi, cu hărți din diferite perioade, cu dovezi luate din conspectările unor articole și cărți scrise de oamenii acelor vremuri sau de istorici, critici de artă sau specialiști din diverse domenii.


Amândoi ne-am implicat și în acțiuni pentru a reda orașului, după 1990, unele statui importante care zăceau în subsolul Muzeului Jalea: Grupul statuar Carmen Sylva (cu Regina Elisabeta privind marea de pe Faleza Cazinoului – autor Ion Jalea) și bustul Reginei Maria (amplasat lângă Muzeul de Artă la finele anului 2020 – autor Oscar Han).


Doina  a scris mai multe cărți despre „istoriile“ Constanței, și, nu se referea numai la clădiri, autorii și proprietarii lor, ci căuta relațiile dintre ei și mai-marii urbei, urmărea asiduu ce scriau ziarele despre eveneimentele petrecute aici, despre deciziile care au marcat destinul orașului, zugrăvind adevărate tablori de epocă. Era și un orator teribil, o adevărată forță a naturii!


Expoziția pe care o dedic ei are o tematică demult „umblată“ de Doina Păuleanu. În aproape toate tomurile scrise de ea despre orașul nostru, face referiri la perioada de până la Primul Război Mondial. Recunosc că, prin cărțile ei, mi-a insuflat o parte însemnată din voința de a face această expoziție despre cum arăta Constanța în perioada antebelică, despre arhitecții care au activat aici și proiectele lor, chiar și pentru unele rămase pe hârtie sau pentru altele - realizate, dar astăzi dispărute.4


Tematica expoziției a fost aprobată de un juriu al Ordinului Arhitecților privind proiectele culturale finanțate din Timbrul de Arhitectură pe anul 2021, așa că m-am pus rapid pe treabă, voind, totodată, ca această expoziție să marcheze împlinirea a 20 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România. Exponatele, în număr de 60, „povestesc“ dezvoltarea orașului Constanța în perioada frământată a trecerii bruște, zic eu, a acestuia de la un feudalism oriental (Constanța fiind inclusă aproape 500 de ani în Imperiul Otoman) la un occidentalism de tip european.


Cetatea otomană cuprindea o parte din Peninsulă, terminându-se la nord pe o linie care ar prelungi virtual str. VasileAlecsandri până în port, astăzi. La venirea englezilor, care au construit calea ferată de la Cernavoda la Constanța și s-au ocupat de dezvoltarea portului, orașul s-a mai extins până în zona Hotelului Grand de astăzi, însă așa cum a găsit Constanța administrația românească care s-a instalat în 1878, peste această limită erau douăgrupări de colibe din chirpici acoperite cu stuf: Mahalaua Tătărească (în zona PiețeiUnirii, astăzi) șiMahalaua Țigănească, în zona dintreTeatrul Oleg Danovski și mare, astăzi.


Orașul semăna cu un sătuc mai mare cu câteva străzi întortocheate și doar câteva case, făcute de englezi, erau din piatră, iar acoperișurile cu țiglă. Primii pași ai Consiliului Local au fost făcuți pentru realizarea unei trame stradale corespunzătoare prin îndreptarea străzilor existente și crearea unora noi, precum și a unui regulament provizoriu de construcție.


Arhitecți străini și români au marcat arhitectura și urbanismul Constanței în perioada antebelică. Sunt trecuți în revistă cei mai importanți arhitecți, autori ai unor proiecte deosebite (multe dintre clădirile lor sunt astăzi monumente istorice), de la Hotelul Carol I (azi, Comandamentul Marinei) până la Silozurile din port, de la Kursaal (primul cazinou al orașului) la Cazinoul lui Daniel Renard, de la Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel la clădirile emblematice din Piața Ovidiu etc.


Nu lipsesc: planurile orașului Porto-Franco (plan din 1880 – orașul era delimitat cu un șanț),  planul de la începutul realizării CartieruluiRomânesc (1890), planul din 1902 (cand orașul începe să-și depășească vechiul șanț) și planul Dobrescu din 1915, care conturează un oraș modern, în plină dezvoltare.


Clădirile sunt spectaculoase, creionate în diferite stiluri – neocalsic (Hotel Carol I), maur (Vila Şuțu), Art Nouveau (Cazinoul), victorian (Casa Cănănău), Rococo (Casa Zottu, Casa Şomănescu), neoromânesc (PalatulComunal, astăzi Muzeul Național de Istorie și Arheologie), neoromânesc cu elemente bizantine (Poșta Veche, astăzi Muzeul de Artă Populară), brâncovenesc (Muzeul Jalea) etc. dar, majoritatea sunt realizate într-un stil ecelctic, având ornamentații împrumutate din diferite epoci.


Expoziția nu se putea realiza fără sprijinul Arhivelor Naționale – Serviciul Județean Constanța și al Muzeului de Artă Constanța, gazda expoziției pe parcursul lunii octombrie și responsabililor acestor instituții le mulțumim încă o dată, în numele meu, cât și al conducerii Ordinului Arhitecților – Filiala Constanța.



Citește și:
D O I N A



 

Ti-a placut articolul?

Comentarii