20 mai la Constanța de-a lungul timpului Medalionul-pandantiv cu camee, un simbol al frumuseții în Tomisul antic

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Reprezentanții instituției aleg să vorbească în fila de calendar de astăzi despre frumusețe, modă și fidelitate în Tomisul secolului al III-lea și să facă cunoscută o podoabă de mici dimensiuni, dar deosebit de valoroasă pentru înțelegerea simbolisticii acestor obiecte în Antichitatea Romană. Este vorba despre un medalion-pandantiv cu camee, aflat în prezent în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
Femeile au purtat bijuterii din cele mai vechi timpuri, nu doar din dorința de a-și accentura frumusețea, ci și ca o modalitate de a-și exprima identitatea, statutul social, credințele sau chiar stările inimii. Pentru perioada cronologică la care facem referire, cea în care pământul se cutremura sub pașii armatelor imperiale romane, bijuteria se transformă din simbol al feminității în talisman sau chiar într-un semn al puterii și al apartenenței purtătoarei și familiei acesteia la o anumită clasă socială.
 
Piesa a fost descoperită în anul 1962, la Constanța, într-un mormânt de inhumație cercetat pe strada Traian, în zona fostului restaurant Ciuperca. Realizată din aur și sardonix – o piatră semiprețioasă folosită frecvent în antichitate, bijuteria datează de la începutul secolului al III-lea d. Hr. și măsoară doar 2,5 cm., cântărind 2,5 g.
 
Medalionul este simplu ca structură, însă elegant. Rama a fost realizată dintr-o foaie de aur, ale cărei margini au fost îndoite prin batere la cald pentru a forma o bordură. Ansamblul este completat de un detaliu decorativ discret și rafinat: impresia de împletitură, redată prin gravarea unor liniuțe ușor înclinate.
 
Elementul central al medalionului este cameea ovală, pe care a fost gravat un portret feminin. Identitatea personajului nu este cunoscută cu exactitate, însă presupunem că poate fi atribuită unei împărătese din dinastia Severilor, un indiciu important fiind reprezentat de coafura specifică epocii respective. Imaginea împărăteselor Plautilla, Iulia Mammaea sau Iulia Soaemias a fost probabil sursa de inspirație pentru bijuteria de la Tomis.

 
Pe camee, șuvițele sunt redate prin linii paralele și adânci, care urmăresc linia frunții, se așază pe tâmple, fiind date după ureche, formând un rulou cu marginea împletită, așezat pe ceafă și pe baza gâtului. Împărăteasa este reprezentată din profil, sculptată în stratul alb al pietrei. Profilul este elegant, cu o mică greșeală de încadrare în câmp, în zona nasului, motiv pentru care acesta este ușor turtit. Fruntea este înaltă, urechile sunt creionate adecvat, nasul este ușor turtit, iar gura cu buze strânse și o bărbie proeminentă completează linia sprâncenelor și ochii cu detalii pe pleoape și pe zona de sub ochi. Gâtul este lung și elegant, fiind sculptate detaliile stolei, prin faldurile care cad în formă de V în zona pieptului și a cusăturilor veșmântului.
 
Dincolo de rolul estetic, o asemenea bijuterie avea un rol apotropaic esențial (de protecție), fiind în același timp un însemn al apartenenței sociale. Utilizarea cameelor cu reprezentări ale imaginilor împărăteselor romane avea și o dimensiune propagandistică, întrucât purtarea imaginii femeilor imperiale era echivalentul unei declarații de apartenență la clasa militară (așa cum sugerează descoperirile de pe limes-ul dunărean), sau chiar la clasa aristocrației municipale, dar și al unui jurământ de fidelitate”.
 
Ana Cristina Georgescu-Hamat și Tiberiu Potârniche, Camee de epocă romană, cu reprezentări feminine, aflate în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica 55 (2022), p. 281-296.
 
Reclama zilei: „DE ÎNCHIRIAT patru prăvălii cu sau fără camerile lor – inclusiv pivnițe, electricitate, apă canal – vis-a-vis Sanatoriul Eforiei. Adresa Vila Lorica Panozza – Carmen Sylva, sau chiar la clădire.”
 

Citește și:
19 mai la Constanța de-a lungul timpului Sărbătorile lui Dionysos