Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:27 25 11 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

România, relații diplomatice Surinam - cronica unei țări-mesteacăn între pădure și ocean (FOTO)

ro

25 Nov, 2025 09:17 117 Marime text
Surinam. Foto - Wikipedia
 
  • Ziua Independenței Surinamului este 25 noiembrie - data la care, în 1975, fostul teritoriu colonial olandez a devenit stat suveran.
 
Surinam e o țară care-ți șoptește povești dintr-un amestec îndrăzneț de culturi: jungle care înghit orizontul, maluri de râu în care se oglindesc casele coloniale, temple hinduse, moschei, sinagogi și sate maroon - toate într-un soi de orchestra multiculturală tropicală.
 
Oficial, Republica Surinam (Suriname) este cea mai mică ţară din America de Sud ca populaţie, dar una dintre cele mai diverse etnic şi cultural: descendenţi ai populațiilor indigene, afro-surinamezi (Maroon), creoli, hindustani, javanesi, chinezi şi europeni convieţuiesc într-un raport de pluralitate care se vede în limbi, mâncăruri şi obiceiuri.
 
Ziua națională - 25 noiembrie
 
Ziua Independenței Surinamului este 25 noiembrie - data la care, în 1975, fostul teritoriu colonial olandez a devenit stat suveran. Ziua rămâne marcă a memoriei colective, prilej de festivităţi şi de rememorare a tranziţiei către autonomie.
 
Relaţii diplomatice România - Surinam
 
Relațiile oficiale dintre România și Surinam există din anii ’70; diplomația română gestionează relaţia prin reţele regionale. Conform Ministerului Afacerilor Externe al României, reprezentarea României în Surinam este asigurată din Brasilia - Ambasada României în Republica Federativă Brazilia are acreditări şi pentru Republica Surinam. În practică, aceasta înseamnă că asistenţa consulară pentru cetăţenii români este coordonată prin ambasada din Brasilia.
 
Din partea Surinamului, statul nu are, în general, o misiune rezidentă la București; contacte și servicii consulare pentru zona europeană sunt, frecvent, gestionate de Ambasada Republicii Surinam la Bruxelles. Practic, relaţia este una de tip „non-resident/acreditare dintr-o capitală” - un aranjament destul de frecvent între ţări cu reţele diplomatice compacte.

 
Sistemul politic
 
Surinam este o republică prezidenţială: puterea executivă este de obicei concentrată în registrul preşedintelui şi al guvernului; parlamentul unicameral (Asamblea Naţională) joacă rolul legislativ. Istoria politică a ţării include tranziţii între guverne civile şi perioade marcate de intervenţii militare (anii 1980), iar ecuaţia politică continuă să fie influenţată de echilibre etnice şi de dinamica resurselor economice recente (inclusiv veniturile din petrol).
 
Religie
 
Religia în Surinam reflectă diversitatea etnică: statisticile arată un mix semnificativ de creştini, hinduşi, musulmani şi practici afro-creole (Winti), ceea ce dă tonul unui calendar bogat în sărbători religioase şi civile (Diwali, Phagwah, Eid etc.). Această pluralitate este vizibilă în temple şi comunităţi şi marchează viaţa publică.
 

Geografie şi peisaje
 
Pe hartă, Surinam e o bandă de coastă îngustă, urmată spre interior de pădure tropicală amazoniană - o ţară în care trei zone se succed: câmpia de coastă (unde se află majoritatea populaţiei), zonele de savană şi pădurile dese care acoperă marea majoritate din suprafaţă. Râurile (Surinam, Coppename etc.) sapă coridoare fluviale adânci; aproape jumătate din teritoriu e protejat sau greu accesibil, ceea ce păstrează biodiversitatea. Priveliştea alternează între mangrove şi păduri impunătoare - un spectacol verde care domină peisajul intern.
 
Moştenire culturală şi personalităţi
 
Cultura surinameză e un mozaic: muzică kaseko, bucătării care amestecă condimente hinduse cu stiluri creole, dansuri şi meşteşuguri locale. Personalităţi publice provin din lumea literaturii, politicii şi sportului - vocea comunităţilor maroon şi a diasporei olandeză au contribuit la profilarea culturală a ţării. Paramaribo, capitala, rămâne un nod cultural şi administrativ.

Paramaribo, Surinam. Foto - Wikipedia

Situri UNESCO
 
Cea mai cunoscută înscriere UNESCO a Surinamului este Historic Inner City of Paramaribo (2002) - un centrul urban colonial păstrat, cu arhitectură predominant din lemn, care ilustrează fuziunea influenţelor europene şi creole. De asemenea, întinderile de pădure şi rezervaţii centrale apar frecvent în discuţiile privind patrimoniul natural; conservarea biodiversităţii este un subiect important pentru autorităţi şi ONG-uri.
 
Economie şi resurse
 
Istoric, economia Surinamului s-a bazat pe extracţie (bauxită), agricultură şi exploatare forestieră. În ultimii ani a apărut un element nou: descoperirile petroliere offshore au creat aşteptări majore şi un potenţial pentru venituri substanţiale. Pe scurt, resursele minerale şi câmpurile petroliere descoperite recent pot transforma economia, dar provoacă şi temeri legate de gestionarea venitului, „curse a resurselor” şi necesitatea instituţiilor puternice pentru a transforma bogăţia în dezvoltare durabilă.
 
Tradiţii
 
Sărbătorile religioase şi etnice - Diwali, Eid, Chinese New Year, Phagwa (Holi) - împreună cu festivaluri locale, fac din calendarul surinamez o colecţie de culori şi arome. Gastronomia reflectă fuziunea: mâncăruri creole, curry-uri hinduse, preparate javanese şi influenţe chinezeşti. Dansul kaseko şi muzica tradiţională completează atmosfera socială.
 
Condiţii de intrare şi regim de şedere
 
Pentru informaţii oficiale privind condițiile de călătorie, vize, recomandări de securitate şi proceduri consulare pentru cetăţenii români, Ministerul Afacerilor Externe al României păstrează o pagină dedicată Surinamului.
 
MAE precizează că reprezentarea diplomatică a României pentru Surinam se realizează prin Ambasada României în Brazilia - astfel, orice urgenţă consulară sau clarificare privind vizele se face prin acea misiune. Înainte de plecare e recomandat consultul paginii MAE şi contactul cu ambasada acreditată.
 
Surinam e o ţară care te conduce de la lemnul vechi al clădirilor din Paramaribo la umbra imensă a junglei; o societate care pare a fi construită din poveşti împrumutate şi reinventate.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 

Citește și:
România, relații diplomatice: Liban- Tărâmul cedrilor și al răscrucilor istorice (FOTO)


 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii