România, relații diplomatice Liban- Tărâmul cedrilor și al răscrucilor istorice (FOTO)

 
Republica Libaneză (Al Jumuhuriyah Al Lubnaniya) sărbătoreşte la 22 noiembrie Ziua naţională, aniversarea proclamării independenţei, în anul 1943.

Libanul nu este doar un simplu stat pe harta Orientului Mijlociu; el este o amforă veche, spartă și apoi migălită la loc, păstrând în cioburile sale povestea a șapte milenii de civilizație. Așezat ca o semilună pe coasta estică a Mediteranei, acest tărâm, deși mic, a fost mereu un portal între Orient și Occident, un loc unde negustorii din deșert se întâlneau cu navigatorii din mări.

Călătoria prin timp începe pe țărmurile sale, unde, în zorii antichității, a înflorit civilizația feniciană. De la orașele-cetăți vibrante precum Byblos, Tyros și Sidon, fenicienii au dominat mările, nu cu forța armelor, ci cu geniul comerțului și al navigației. Marea lor moștenire nu sunt însă templele, ci alfabetul – cadoul pe care l-au oferit lumii, schimbând pentru totdeauna modul în care oamenii comunică și își înregistrează istoria.

Peste milenii, aceste țărmuri au atras fiecare mare putere. Sub stăpânirea romană, Libanul a cunoscut o epocă de glorie arhitecturală, materializată în ruinele colosale de la Baalbek, unde coloanele templelor lui Jupiter și Bacchus, de o grandoare copleșitoare, încă sfidează timpul. Apoi, influențele s-au supraprapus: bizantină, arabă, cruciată, otomană, fiecare adăugând un strat unic la identitatea complexă a locului.


Perla Orientului și drama diversității

Secolul al XX-lea a adus Libanul modern, înființat sub Mandatul Francez și eliberat în 1943. A urmat o perioadă de aur, în care Beirutul a căpătat supranumele de "Elveția Orientului". Capitala vibra ca un centru financiar, cultural și turistic, unde viața de noapte și moda europeană se întâlneau cu tradițiile arabe.


Inima și, în același timp, vulnerabilitatea Libanului constă în mozaicul său demografic. Este un loc unic în Orientul Mijlociu, unde conviețuiesc 18 comunități religioase oficiale – de la creștinii maroniți și greco-ortodocși, până la musulmanii sunniți și șiiți, și druzi. Pentru a menține echilibrul, sistemul politic a fost clădit pe o împărțire sectară a puterii: Președintele trebuie să fie creștin maronit, Prim-ministrul sunit, iar Președintele Parlamentului șiit. Oricât de nobilă ar fi fost intenția, această diversitate fragilă s-a transformat, din păcate, în sursa tensiunilor și a sângerosului Război Civil (1975–1990), care a sfâșiat Beirutul pe temuta "Linie Verde" și a distrus prosperitatea țării.


Măreția naturală și eșecul economic

Dincolo de agitația politică, Libanul este un tărâm al contrastelor geografice uimitoare. Vizitatorul poate schia pe culmile înzăpezite ale Munților Liban dimineața, unde se află celebrele păduri de Cedri ai Domnului – simbolul național al longevității și rezistenței, menționat chiar și în Biblie – și se poate bucura de o baie în Marea Mediterană după-amiaza. Peșterile calcaroase de la Jeita Grotto și splendoarea mănăstirilor săpate în stâncă din Valea Qadisha (Valea Sfântă) completează peisajul natural de o frumusețe rară.

Astăzi, Libanul se luptă cu o criză economică devastatoare, considerată a fi una dintre cele mai grave din istoria modernă. Moneda s-a prăbușit, iar majoritatea populației a alunecat în sărăcie. Dezastrul a fost amplificat de explozia din portul Beirut din 2020, o rană deschisă care amintește de fragilitatea constantă a națiunii. Totuși, spiritul libanez, susținut de o vastă și loială
Diaspora, refuză să cedeze. Ospitalitatea, renumita bucătărie mezze și pasiunea pentru viață rămân ancore puternice într-o societate care, de mii de ani, a învățat să trăiască la răscrucea furtunilor.


Libanul este, așadar, o lecție de rezistență. El continuă să existe ca o promisiune constantă de renaștere, așteptând ca cedrii săi, simboluri eterne, să aducă din nou stabilitate și pace.

Cooperarea economică România-Liban

În urma aderării României la Uniunea Europeană, cadrul juridic de ansamblu al raporturilor economice bilaterale se desfășoară în baza Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Liban (semnat în ianuarie 2002, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006).
Ca organism de acţiune pentru cooperarea economică între mediile private din România şi Liban, la 24 martie 2004 s-a înfiinţat Consiliul de Afaceri Româno - Libanez, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Forumul Economic Libanez.
 

Comunitatea românească din Liban

Cetăţenii români rezidenţi în Liban, precum şi originarii din România, se bucură de recunoaşterea drepturilor la expresie etnică şi religioasă. Potrivit estimărilor, comunitatea românească din Liban este formată din aproximativ 1.400 de persoane. Numeroşi români rezidenţi în Liban sunt implicaţi activ în viaţa economică, socială şi cultural-artistică a statului de reşedinţă.

În Liban activează Asociaţia românilor „România-Levant” şi Asociaţia Foştilor Studenţi Libanezi din România, formată din beneficiarii burselor acordate de statul român.
 
 
 
 
Adrese utile

Ambasada Republicii Libaneze
Str. Pitar Moș, nr. 18, Sector 1, 010454 București
Tel: 021 230 81 76; 021 230 81 77 (Secția Consulară)
021 230 81 75 (Protocol Ambasador)
Fax: 021 230 81 79
Email: ambasada.liban@gmail.com
Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 17.00
-----
E.S. Dna. Rana MOKADDEM
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar (10 iunie 2013)
 
 
Notă: Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.
 
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Sursa foto: unspalsh.com, pixabay.com, Wikipedia.org



Citește și:

România, relații diplomaticeAlgeria- Țara contrastelor și a independenței (FOTO)