Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:19 23 06 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Guvernul Bolojan pregătește retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4

ro

23 Jun, 2025 12:26 162 Marime text
 Guvernul Bolojan își propune să  lanseze un amplu program de reformă pentru transformarea structurală a sectorului energetic național. Obiectivele includ creșterea securității energetice, diversificarea surselor, modernizarea rețelelor, digitalizarea completă a proceselor și profesionalizarea companiilor de stat. Planul prevede investiții masive în energie nucleară, regenerabilă, gaze naturale și hidroelectricitate, precum și restructurări profunde în companiile din portofoliu.

Se urmărește dublarea capacităților de producție până în 2030, implementarea de tehnologii noi precum reactoare modulare (SMR), stocare gravitațională și captare de carbon (CCS), dar și crearea unui cadru legislativ clar și eficient pentru susținerea tranziției energetice. Digitalizarea și debirocratizarea sunt priorități-cheie, cu accent pe introducerea AI, platforme automatizate și securitate cibernetică avansată, potrivit programului de guvernare aflat în stadiu de draft. 

Totodată, planul prevede măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili, liberalizarea pieței și stimularea concurenței. Reforma include și un amplu program de recalificare a angajaților din regiunile miniere afectate de tranziția justă.

România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

Cu privire la energie nucleară, vizează retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4,dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare,construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud),  soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.


Iată ce curpinde Programul de guvernare pentru domeniul energie 


Obiective generale


Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, a inițiat și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung. Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

I. Restructurarea și optimizarea companiilor și instituțiilor din subordine

Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.

1. Optimizarea costurilor și managementului: se urmărește reducerea cheltuielilor administrative (TESA și conducere) cu 20–30% și diminuarea cheltuielilor operaționale (protocol, sponsorizări). De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată.


2. fuziuni și reorganizări: sunt prevăzute fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

3. analiza de eficiență: se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate central și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare.

4. reforma guvernanței corporative: se vor asigura profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE și se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanță. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate.

5. reducerea risipei: se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu-și ating indicatorii de performanță, se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate. Se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu excepția investițiilor).

6. reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiții în domeniul energetic. Abrogarea legislației prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual.

7. Situația specială a companiilor în insolvență/reorganizare/faliment: Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare. Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).

II. Creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic

România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

1. Energie nucleară: 
  •  retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4.
  • dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare.
  • construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud).
  •  soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.
2. Petrol și gaze: 
  •  valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027.
  • construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80MW și Mintia - 1734 MW).

3. Energie regenerabilă (eoliană și solară): 
  •  instalarea a peste 5000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM.
  • dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare.
  • construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere.
  • finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.
  • identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene.

4. Energie hidroelectrică: 
  •  finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (ex: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani).
  •  construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial.
5. Energie din cărbune: 
  •  implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune.
  • modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară.
  •  punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.
III. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție

Se vor face investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice.

1. dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica.
2. dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei).
3. creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale.
4. continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul Național “Anghel Saligny”.
5. modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (ex: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea).

IV. Liberalizarea pieței, concurența și protecția consumatorilor

Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori.

1. transparentizarea prețurilor: dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri.
2. stimularea concurenței prin implementarea mecanismului de piață tip market maker.
3. reforma componentelor de cost: propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (ex: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție, achizitor unic pentru CPT).
4. responsabilitatea companiilor: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor.
5. protejarea consumatorilor vulnerabili: 
o definirea unui mecanism de protecție după expirarea plafonării-compensării (30 iunie 2025 pentru electricitate, 31 martie 2026 pentru gaze).
o revizuirea și definirea Legii consumatorului vulnerabil și ajustarea venitului mediu net.
o realizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili.
6. prioritizarea investițiilor în stocare pentru prosumatori;
7. adaptarea legislației și a actelor normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice, să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili;
8. rolul ANRE: Încurajarea ANRE și Consiliului Concurenței să supravegheze strict piața. Se propune digitalizarea ANRE și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Soluții includ platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări

V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare și guvernanță

1. digitalizarea proceselor: dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) și pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice.
2. simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă.
3. digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă și migrarea tuturor datelor în Cloud-ul Privat Guvernamental.
4. securitatea cibernetică în energie: Înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și crearea de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale.
5. utilizarea de soluții disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche. Adoptarea în AGA companiilor de stat a unui plan de recovery, măsuri și politici cyber și digitalizare a proceselor și datelor vehiculate. 
6. implementarea unei soluții de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă. 


VI. Dezvoltarea resurselor umane și tranziția justă

1. formare și recalificare: 
  • actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă (ex: minerii din Gorj, Dolj, Hunedoara) prin Programul Național „Solidaritate și Competențe”.
2. mobilitate și parteneriate: 
  • colaborarea cu universități și mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică și stagii.





În secțiunea Document a materialului puteți consulta draftul în integralitate. 



Citește și:

Guvernul Bolojan anunță modernizarea armatei! Creștere graduală a investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB!
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii