Guvernul Bolojan pregătește cea mai ambițioasă digitalizare din istoria României. +15% PIB până în 2027, Poșta Română – lider logistic regional, firme înființate într-o zi

Viitorul guvern condus de Ilie Bolojan pregătește un program de guvernare ambițios, cu accent major pe digitalizare, reformarea companiilor de stat, relansarea economică și turism. Draftul documentului, consultat de redacția noastră, propune o schimbare radicală a felului în care statul român interacționează cu cetățenii și mediul privat. Obiectivul este clar: România în media Uniunii Europene la digitalizare până în 2027 și generarea unui plus de 3% din PIB anual.

Potrivit documentului, digitalizarea administrației publice devine prioritate națională, iar România își propune să devină lider regional în domenii precum inteligența artificială și securitate cibernetică.

România, „printre ultimele” în UE. Ținta: +15 puncte DESI, PIB mai mare cu 11 miliarde euro

Guvernul Bolojan propune atingerea mediei europene la indicatorul DESI (Digital Economy and Society Index) în următorii trei ani. Studiile invocate de program arată că această performanță ar aduce un plus de aproximativ 11 miliarde de euro pe an în economie – echivalentul întregului buget al Educației din prezent.

Planul digital: „O firmă într-o zi”, telemedicină extinsă, servicii publice digitalizate 50%

Printre măsurile prioritare se numără:

• Înființarea unei firme într-o zi, până la emiterea primei facturi;

• Extinderea platformei naționale de telemedicină;

• Digitalizarea completă a 50% dintre serviciile publice;

• Identitate digitală pentru 5 milioane de români;

• Reducerea cu 40% a costurilor IT în administrație;

• Operaționalizarea cloud-ului guvernamental și a interoperabilității între bazele de date ale statului.

Se propune și înființarea unei biblioteci naționale de module software reutilizabile, pentru a evita „reinventarea roții” în fiecare instituție.

Poșta Română, transformată în gigant logistic: cargo aerian și ghișeu universal

O altă componentă cheie o reprezintă transformarea Poștei Române într-un actor regional de logistică și transport. Printre măsurile propuse:

• Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian, după modelul DHL sau FedEx;

• Interconectarea oficiilor poștale cu toate bazele de date ale statului;

• Reducerea costurilor statului prin centralizarea serviciilor de front-office la Poștă;

• Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al companiei.

Companiile de stat: audit obligatoriu, oprirea bonusurilor nejustificate, listări la bursă

Guvernul vrea să introducă un rating de performanță (A–E) pentru companiile de stat. Cele cu pierderi mai mult de doi ani vor fi auditate extern, iar rezultatul va determina dacă vor fi păstrate, restructurate, lichidate sau listate parțial pe bursă.

Printre măsurile ferme propuse:

• Oprirea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu în lipsa performanței;

• Oprirea capitalizării companiilor aflate pe pierdere;

• Listarea la bursă a unor pachete minoritare, cu păstrarea controlului de stat;

• Eliminarea numirilor politice nejustificate în conducerea companiilor.

Se propune, de asemenea, transformarea companiilor din industria de apărare și minerit în centre de producție cu cerere garantată, mai ales în contextul crizelor globale de aprovizionare.

Program economic: producție de materii prime critice, investiții în turism balnear și schiabil, sprijin pentru Diaspora

În zona de economie și turism, programul aduce câteva priorități clare:

• Plan strategic pentru prelucrarea materiilor prime critice (grafit, grafen etc.);

• Plan național de investiții în industria de apărare;

• Sprijin special pentru românii din Diaspora care investesc în România;

• Investiții în turismul balnear și dezvoltarea domeniilor schiabile, mai ales în zonele aflate în tranziție energetică;

• Continuarea operaționalizării Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) pentru o promovare coerentă a turismului românesc.

„Digital by default” din 2026

Începând cu anul 2026, toate serviciile publice vor trebui, prin lege, să fie disponibile online, iar instituțiile vor fi obligate să nu mai ceară documente pe care le au deja alte instituții („once only”).

Pentru instituțiile publice va exista un scor public de digitalizare, iar finanțarea bugetară va depinde de acest scor. Se introduc, de asemenea, traininguri digitale pentru funcționari și angajați din IMM-uri, cu micro-certificări și stimulente financiare.

Un parteneriat stat-universități-mediu privat

Guvernul își propune să stabilească o colaborare permanentă între instituțiile statului, universitățile tehnice și companiile IT private, pentru a stimula inovarea și a menține România pe harta europeană a tehnologiei.

Citește și 

Aderarea la OCDE, reforma pensiilor speciale și combaterea risipei bugetare, printre priorități