Noul Guvern vrea să reorganizeze și să eficientizeze structurile Ministerului Afacerilor Interne

Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră, pe baza unei hărți de risc actualizate anual, reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale reformei Ministerului Afacerilor Interne, așa cum reiese din noul program de guvernare. Transformarea instituțională a MAI are ca obiectiv creșterea capacității de reacție în fața amenințărilor actuale, prin modernizare tehnologică, digitalizare, consolidarea capacității de intervenție și apropierea de cetățean. Reforma vizează inclusiv combaterea criminalității organizate, gestionarea migrației, securizarea frontierelor și adaptarea structurilor la riscurile climatice și hibride. 

Obiective generale

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esențial în consolidarea securității naționale, în creșterea rezilienței instituționale și în asigurarea unui climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român, cu impact direct asupra încrederii publice și a coeziunii sociale.

DSU va continua sa asigure  un rol esențial în consolidarea rezilienței  naționale într-un context european și euro-atlantic tot mai complex. MAI-DSU  va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem național integrat de urgență, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională, cu implicarea societății. 

Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, evoluția DSU și reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanțial la consolidarea arhitecturii sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea tuturor actorilor implicați – de la cetățeni și entități private la actori civili și militari și de la autorități naționale la cele locale.

Reforme/reorganizări/comasări

1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pentru optimizarea resurselor și eficientizarea intervenției operative, în baza unei hărți de risc actualizate anual;

2. Revizuirea cadrului de funcționare al Poliției Locale în colaborare cu autoritățile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuțiilor și o integrare funcțională în sistemul național de ordine publică;
3. Reformarea Academiei de Poliție și a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universități și instituții internaționale.
i. Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naționale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii și răspunsului integrat la situații de urgență;
ii. Consolidarea capacității guvernamentale de gestionare eficientă a situațiilor de urgență, inclusiv în ceea ce privește salvarea montană, asistența medicală de urgență și acordarea primului ajutor calificat, prin prevenție și reacție rapidă, adaptate contextului actual; 
iii. Realizarea unui sistem de urgență robust și flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice și financiare, și accelerarea digitalizării la nivelul așteptărilor și solicitărilor societății, după cum urmează:
4. Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAv, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/ punctelor de operare aero-medicale în structuri teritoriale;

• o comasarea serviciilor publice (județene și locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean care să asigure răspunsul integrat la nivelul județului;
• o reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu; 

Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (PNRR și Coeziune)

1. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecție și intervenție, interoperabilitate digitală și echipamente pentru intervenții complexe;

2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică și instruire pentru structurile de ordine publică, finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficiență și impact;
3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanțare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenții complexe precum și  interoperabilitate sistemelor și digitalizarea proceselor.

Programe de finanțare/dezvoltare/prioritare

1. Continuarea finanțării prin PNRR și FEDR a programelor de dotare a Poliției Române, a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră cu mijloace de mobilitate și tehnologie de supraveghere non-invazivă;
2. Prioritizarea investițiilor în infrastructura de prevenire și combatere a traficului de droguri și de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie și antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri și instituții internaționale;
3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI și a subunităților operative, cu accent pe reducerea costurilor și eficiență administrativă;
4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră și a spațiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF și ISF.

Măsuri de dezvoltare

1. Creștere capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, a porturilor și regiunii Mării Negre;
2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate”, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog;
3. Dezvoltarea capacității de efectuare anchetelor digitale, a capacității analitice și de investigații financiare, în vederea identificării și confiscării produsului infracțional;
4. Creșterea capacității MAI de a preveni și combate infracțiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier național, deșeuri și biodiversitate;
5. Accentuarea rolului polițistului în descoperirea și investigarea infracțiunilor, prin munca informativă de calitate, prezența acestuia în medii de interes operativ și inițiativă în identificarea infracțiunilor, autorilor și a probelor;
6. Intensificarea colaborării cu unitățile de parchet pe principiul responsabilităților partajate;
7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice și capacității de prelevare a probelor din câmpul infracțional, precum și modernizarea procesului de cercetare la fața locului;
8. Implementarea unui concept privind evoluția profesională a personalului, în mod gradual, în funcții de execuție sau de conducere, pe principii meritrocratice – ghid al carierei;
9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficiență sporit, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori și terminale smart, precum și a infrastructurii IT&C într-un “tot unitar” capabil să răspundă integrat, imediat și la costuri reduse nevoilor instituționale multiple;
10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creșterea capacității MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative și logistice, precum și prin implementarea conceptului de “drone as a service”, ce presupune un sistem în care o autoritate națională operează zboruri în beneficiul administrațiilor publice centrale și locale;
11. Intensificarea activităților preventive în mediile în care tinerii sunt prezenți:  unități de învățământ, zone recreative și mediul on-line;
12. Implementarea unui sistem național eficient în contextul noului Pact de Migrație și Azil, în special prin dezvoltarea capacității de screening și de returnare rapidă.
13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgență (ex. RO-ALERT) și integrarea acestora într-o platformă unificată de reacție rapidă, conectată cu structurile europene de protecție civilă;
14. Dezvoltarea unei infrastructuri naționale de pregătire pentru intervenții în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundații, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU și Ministerul Apărării;
15. Consolidarea unei culturi de prevenire și pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităților vulnerabile;
16. Actualizarea legislației pentru susținerea și încurajarea voluntariatului în situații de urgență;
17. Întărirea cooperării civil-militare și a parteneriatului public-privat în gestionarea urgențelor;
18. Consolidarea rolului la nivel UE și NATO în dezvoltarea și aplicarea măsurilor din mecanismele de protecție civilă; 

Acțiuni pentru instituții subordonate

1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituțiilor subordonate (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanță și evaluări anuale;
2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală);
3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online;
4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenție, echipamente și protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor ”străzi fără violență”;
5. Operaționalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecție ale poliției rutiere, CNAIR, administrației publică locale, ori semnalările participanților la trafic;
6. Revizuirea conceptului de pază instituțională prin maximizarea potențialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activității de pază cu jandarmi și instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare”: pază și  ordine publică;
7. Lansarea unor programe și campanii de comunicare în licee și școli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanță ai Clubului Dinamo și a altor cluburi, organizarea de tabere, activități extracuriculare și campanii media anti-drog, colaborarea cu instituțiile statutului pentru prevenirea criminalității juvenile;
8. Dezvoltarea capacității de identificare, protecție și referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane și a violenței de gen;
9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali și traficanților de droguri; 
10. Executarea măsurilor prevăzute de Plan Național de Combatere a Violenței Școlare, document care asigură cadrul de cooperare între toți actorii implicați în tot ce înseamnă siguranța în mediul școlar, într-o abordare centrată pe copil.  
11. Dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență cu tehnologie de ultimă generație și adaptarea capacității de intervenție la noile riscuri climatice.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetățenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru pașapoarte, permise, cărți de identitate și certificate de cazier.
2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) și interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiție, Muncă, Educație), precum și revizuirea proceselor și procedurilor pentru eliminarea redundanțelor și optimizarea fluxurilor de lucru;
3. Implementarea unei soluții de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcționalități de planificare, formare și evaluare;
4. Implementarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRIS-TCN);
5. Înființarea unei unități de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT&C ale ministerului și să asigure coerența arhitecturii informatice;
6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor cât și lucrătorilor străini, precum și recalibrarea activității de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condițiilor de ședere și a cazurilor de exploatare;
7. MAI, prin Arhivele Naționale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătățirea competențelor în raport cu arhivele create digital și va emite linii directoare, pentru organizațiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design” implementat deja de mai multe state europene;
8. Sprijinirea demersului național de implementare a conceptelor de ”Identitate electronică” și ”domiciliu electronic”, ca piloni esențiali ai transformării digitale și e-guvernării, care răspund cerințelor de a crea o administrație publică modernă, eficientă și transparentă în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și chiar în relația inter-instituții.

 Altele

1. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2026–2030, cu obiective clare în domeniul ordinii și siguranței publice, precum și adaptarea strategiilor în materie de frontieră și migrație la noile documente programatice ale UE; 
2. Consolidarea cooperării internaționale în materie de combatere a infracționalității transfrontaliere prin participarea activă în rețelele europene și accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF);
3. Dezvoltarea unui program național de educație pentru siguranță în școli, în parteneriat cu Ministerul Educației și organizațiile neguvernamentale;
4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunitățile locale și mediul academic pentru creșterea încrederii în structurile MAI.
5. Creșterea implicării societății civile;
6. Promovarea educației și conștientizării privind reziliența și siguranța în școli și universități;
7. Participare activă la elaborarea și aplicarea politicilor globale pentru prevenirea și reducerea riscurilor generate de dezastre și amenințări emergente.



Citește și:
Noul Guvern vrea să revitalizeze și să eficientizeze sectorul cultural din România (DOCUMENTE)