Transporturile devin prioritate Guvernul Ilie Bolojan lansează un program amplu de modernizare și reformă a infrastructurii din România (DOCUMENTE)

Transporturile devin prioritate națională într-un nou program guvernamental ce vizează modernizarea radicală a infrastructurii din România, potrivit programului de guvernare aflat în stadiu de draft.

Guvernul condus de Ilie Bolojan propune o reformă de amploare în acest domeniu, cu accent pe investiții strategice, digitalizare, eficientizarea companiilor de stat, restructurarea instituțiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și un control mai strict al cheltuielilor publice.
 
Obiective generale
 
Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțatePăstrarea unui ritm constant a acestor investiții reprezintă în actualul context economic extrem  de fragil cea mai mare provocare importantă misiune pentru o guvernare responsabilă. 
 
Reforme /reorganizări / comasări

1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte;
2.Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaților;
3.Plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine;

4. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a celeorlalte companii din subordinea Ministerului.
5. Consilii de administrație din profesioniști;
6. Reducere CA-uri, comitete;
7.Transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
8. Limitare indemnizații și salarizare;
9. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;
10.Reducere subvenții și creșterea eficienței;
11.Audit active;
12.Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiționat de cadrul legislativ european. Soluții alternative – taxă fixă/bilet outgoin;

13.Creștere valoare - taxă rovignetă;
14.Plafonarea pensiilor și salariilor;
15.estare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat;
16.Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
17.Optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare.
18.Optimizarea structurii organizaționale. Structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unități.
19.Automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni.
20. Reforma sistemului de taxare a transportului.
21.Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.
22.Îndeplinirea tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109).
 
Măsuri accelerare absorbție fonduri europene

1.Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea “sărăciei în transporturi” prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă - redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziționarea de material rulant, pentru creșterea accesibilității comunităților defavorizate și izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare și de educație ale acestora.
2.Înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru Modernizare.
3. Stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză- autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare.
4. Stații de reîncărcare mediul privat. finanțat prin Fondul pentru Modernizare.
5.Instalarea stațiilor de reîncărcare/ încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru Modernizare
6. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu utilaje  și echipamente cu emisii zero.
7. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero.
 
Acțiuni pentru companii/instituții subordonate

Restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.
 
Măsuri de debirocratizare/digitalizare
 
1.Integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței; Automatizarea prin robotic process automation (RPA) și Inteligența Artificială (AI)
2.Investiții în tehnologii inovative: Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu. Finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control
3.Înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR);
4. Spații de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne.
 
Corelarea strategiilor în transporturi
 
Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute.
 
Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
 
Vor ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale.
 
Mobilitate militară
 
Se va urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.
 
În sprijinul funcționării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobilității militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor „Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații” și „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.
 
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene
 
1.Continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și creșterea calității vieții cetățenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale.

2.Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane.

3.Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune.
 
Investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:
 
Rutier

 Feroviar

 
Material rulant

 
Metrou

Naval
 
FAST DANUBE - Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului
Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.


Citește și: