Drepturile tale Ai muncit în afara țării? S-ar putea să ai dreptul la rambursarea taxelor

Într-o eră a mobilității ridicate și a globalizării pieței muncii, tot mai mulți cetățeni români aleg să muncească în afara granițelor țării. Această realitate presupune nu doar adaptarea la legislația muncii din țările gazdă, ci și integrarea în sistemele fiscale ale acestora. Astfel, orice persoană care obține venituri din muncă în străinătate are obligația de a plăti impozit pe venit către statul respectiv.

În numeroase cazuri, însă, sumele reținute de angajatori sunt mai mari decât cele datorate efectiv. În aceste situații, contribuabilul are dreptul să solicite restituirea diferenței, printr-o procedură cunoscută sub numele de rambursare a impozitului plătit în străinătate. Deși este un demers legal și reglementat de legislațiile fiscale naționale, acesta este adesea înconjurat de confuzii și informații incomplete, scrie Legal Badger.

Rambursarea taxelor nu reprezintă o portiță legală sau o practică informală, ci este o procedură fiscală clar definită, aplicabilă în majoritatea țărilor. Sistemele fiscale bazate pe reținerea la sursă presupun că angajatorul deduce o sumă estimativă pentru impozit din salariul brut și o virează către autoritățile fiscale. La finalul anului fiscal – care, de regulă, corespunde cu anul calendaristic – se efectuează regularizarea pe baza veniturilor anuale și a eventualelor deduceri legale (pentru copii, cheltuieli medicale, transport, etc.). Dacă sumele reținute depășesc impozitul real datorat, contribuabilul poate solicita restituirea diferenței.

Aceste excedente apar frecvent în cazul persoanelor care lucrează mai puțin de un an, au venituri mici, beneficiază de deduceri personale sau familiale, ori nu depășesc pragul minim impozabil. De exemplu, în Germania, mulți contribuabili sunt încadrați în clase de impozitare (I sau II) care nu reflectă întotdeauna fidel situația personală, ceea ce duce la rețineri mai mari decât necesar. În Olanda, cei care muncesc doar câteva luni pe an pot beneficia de rambursări considerabile. În practică, sumele recuperate variază între 1.000 și 3.000 de euro per persoană, în funcție de venitul obținut și de acuratețea reținerilor fiscale.

Este esențial de înțeles că dreptul la rambursare nu afectează contribuțiile sociale (pentru pensie, sănătate etc.) și nici drepturile aferente acestora. De asemenea, demararea acestei proceduri nu influențează posibilitatea de a reveni ulterior în țara respectivă pentru a lucra din nou.

Fiecare stat are propriul său sistem fiscal și un calendar specific. Spre exemplu, în Germania și Olanda, anul fiscal se încheie la 31 decembrie, în timp ce în Regatul Unit se întinde din 6 aprilie până la 5 aprilie anul următor. Respectarea acestor termene este crucială pentru a nu pierde dreptul de a solicita rambursarea. Cererea poate fi depusă după finalul anului fiscal sau chiar imediat după încheierea contractului de muncă, în cazul în care persoana nu mai intenționează să revină în acel an. Termenul de prescripție pentru depunerea cererii variază între 3 și 5 ani, în funcție de țară – după acest interval, sumele devin nerambursabile.

Pentru inițierea procedurii, sunt necesare mai multe documente justificative, precum: contractul de muncă, fluturașii de salariu, documentele fiscale finale (P60, P45, Lohnsteuerbescheinigung, Jaaropgave etc.), codul fiscal sau numărul de asigurare socială, precum și actul de identitate. În unele cazuri, pot fi cerute documente suplimentare privind situația familială. Lipsa unuia dintre aceste acte nu exclude dreptul la rambursare, dar poate îngreuna procesul, motiv pentru care este recomandată colaborarea cu firme specializate care pot obține duplicatele necesare.

Pentru a beneficia de deduceri suplimentare, contribuabilul poate fi solicitat să prezinte certificate de naștere pentru copii, certificat de căsătorie sau dovada reședinței fiscale în România. Formularele fiscale trebuie completate corect, în conformitate cu cerințele legale și lingvistice ale fiecărei țări.

Procesarea cererilor de rambursare poate dura între două și șase luni, în funcție de perioada de depunere, volumul de lucru al autorităților fiscale și completitudinea dosarului. Deși nu există un termen fix impus statului pentru rambursare, menținerea unei comunicări active cu autoritățile poate grăbi procesul. Statisticile arată că persoanele care colaborează cu firme specializate beneficiază de rambursări mai rapide și mai consistente, datorită experienței acestora în relaționarea cu administrațiile fiscale.

Pentru o estimare preliminară a sumei recuperabile, contribuabilii pot folosi simulatoare online oferite de companii specializate. Aceste instrumente calculează valoarea estimată a rambursării pe baza venitului brut, perioadei lucrate, sumelor reținute și deducerilor aplicabile. Deși nu au valoare juridică, aceste estimări oferă o perspectivă realistă asupra oportunității de a iniția procesul.

Citește și 
Ordinea de zi a ședinței CLM Constanța, suplimentată cu șase noi proiecte! (DOCUMENTE)