Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:52 21 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Discursul de recepție al academicianului Octavian Lazăr Cosma

ro

18 Mar, 2020 00:00 981 Marime text

La jumătatea săptămânii trecute, Secția de arte, arhitectură și audiovizual din cadrul Academiei Române a fost gazda discursului de recepție al academicianului Octavian Lazăr Cosma, intitulat „Spre muzica românească”, un adevărat recurs la cultură muzicală, din care vă oferim un fragment.


„Titlul acesta, decupat dintr-un eseu datorat lui Constantin Brăiloiu, personalitate marcantă a vieții artistice, servește decantării idealului preconizat, indicând programul vizat de către muzicienii perioadei interbelice, mai exact, anii 1920-1945: o creație muzicală perfect individualizată, reprezentativă și modernă, profund ancorată în matricea spiritualității românești.


Două teze, între altele, jalonate în respectivul articol, apar concludente pentru sensul pledoariei lui Constantin Brăiloiu, vizând accentuarea vectorului cristalizat câțiva ani mai înainte prin «estetică națională», desemnând opțiunea majoră decurgând din formularea diacroniei fenomenului muzical autohton. «Nu există o patrie a muzicii, dar există o muzică a patriei», sintagmă cu implicații multiple, afirmând, explicitând răspicat configurația artei sunetelor, natura sa indisolubil grefate pe atributele fundamentale ale etnicității.
«Muzica este internațională în teorie, dar în practică este națională» – următoarea teză, complementară, vizează originalitatea, individualitatea stilistică atât de însemnată, mai ales într-un context afectat, inclusiv de veșnicele mutații ce decurgeau din adjudecarea postulatului modernității. Condiția sine qua non, indicată de secretarul Societății Compozitorilor Români, pentru că ceea ce numea «muzica noastră» să dobândească caracter național, era să pornească, în manifestările sale, de la cântecul popular.


Evident, creația muzicală românească, ajunsă în faza ei modernă, nu va absolutiza acest principiu. Căile și soluțiile adoptate vor îmbrăca o varietate debordantă de alternative, însă asemenea aserțiuni cu valoare de postulate, lansate în anul 1928, stârnesc întrebarea asupra identității și stadiului atribuit școlii autohtone de compoziție, care ieșise din faza incipientă. De bună seamă, Constantin Brăiloiu recunoaște meritele precursorilor, începând cu Alexandru Flechtenmacher, Ciprian Porumbescu, Constantin Dimitrescu, Iacob Mureșianu, Gavriil Muzicescu, Gheorghe Dima, Eduard Caudella, relevând în mod deosebit aportul lui George Stephănescu apoi, Dumitru G. Kiriac și Ion Vidu. Urmărind traiectoria ascendentă a componisticii indigene, relevă aportul considerabil al lui George Enescu, extaziindu-se în fața Sonatei a III-a în la minor pentru pian și vioară „în caracter popular românesc“ opus 25, afirmând «Hic incipit vita nova», deslușind certitudinea înaintării ferme sub stindardul modernismului, superioară formulare a stilului profesionist, cu puternice embleme identitare.


Universul muzicii românești, afirmat în anii indicați mai sus, prezintă o relevantă bogăție spectrală în toate compartimentele, căci personalitățile care susțin mișcarea artistică – compozitori, interpreți, critici – se disting prin competență și creativitate, numele multora dobândind reputație peste hotare și, fapt deloc neglijabil, reversul medaliei, celebritățile mondiale erau entități permanente în dispozitivul concertistic românesc. De la bun început se remarcă saltul calitativ în toate planurile vieții muzicale, a cărui consecință a fost propensiunea modernității, care fusese obiect de prospecțiune în faza anterioară, faza lui Alfonso Castaldi și Alfred Alessandrescu, Ion Nonna Otescu, în timp ce, după fondarea Societății Compozitorilor Români, 2 noiembrie 1920, devine realitate, cu extinsă rază de acțiune, reușind „să trezească în conștiința publicului interesul pentru manifestările de muzică originală“, se citea în cotidianul «Rampa»“.

 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I.
Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Sursa foto - Facebook Academia Romana


Citește și:

Cotidianul ZIUA de Constanța, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române Ecouri la o expoziție-document despre istoria presei românești (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Academicianul Constantin Năstăsescu, profesorul care a „marcat” generații, împlinește 77 de ani (documente)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii