De ce orașele au început să investească în „apartenență” și ce loc are Constanța în ecuație

Când vorbim despre calitatea vieții urbane, ne gândim, de regulă, la curățenie, siguranță sau la cât de bine este conectat un oraș. Cercetările recente aduc, însă, în discuție un indicator mai greu de măsurat, dar esențial pentru sănătatea unei comunități: apartenența – sentimentul, adesea intangibil, că un loc e „al tău”.
Orașele care iau acest sentiment în serios investesc tot mai des în spații publice, evenimente și locuri de întâlnire gândite să lege oamenii de comunitate, nu doar de o adresă.

Până de curând, apartenența era tratată ca un subiect de sociologie, greu de tradus în politici publice concrete. Studiile din 2026 schimbă acest cadru: leagă apartenența direct de elemente palpabile, spații publice, interacțiuni sociale, locuri de întâlnire, evenimente comunitare, acces la natură și, în cele din urmă, sentimentul de a face parte dintr-o comunitate reală, nu doar de a locui într-un cod poștal.
Belonging Barometer 2026, cel mai amplu studiu dedicat acestui subiect, publicat de Belonging Forum, structurează apartenența pe patru dimensiuni conectate: oameni (relații, prietenii, încredere), loc (cartier, spații comune, rădăcini), putere (voce și influență în deciziile care privesc comunitatea) și scop (sens și contribuție). Raportul arată că locul contează mai mult ca oricând, spațiile comune, mândria locală și viața de cartier sunt printre factorii care susțin cel mai puternic sentimentul de apartenență. În același timp, aproape trei sferturi dintre respondenți spun că zona lor locală s-a schimbat vizibil după pandemie, iar un sfert au acum mai puține ocazii de a se întâlni cu ceilalți în propriul cartier,  un semnal clar că spațiile de întâlnire nu apar singure, ci trebuie construite și susținute activ.
Complementar, Healthy City Index 2026, lansat de Ziua Mondială a Sănătății și construit pe indicatori de sănătate publică, calitate a mediului, accesibilitate și bunăstare socială, vine să confirme aceeași idee dintr-un alt unghi: orașele care oferă condiții reale pentru sănătate fizică și mentală sunt, aproape întotdeauna, orașele în care oamenii se simt conectați unii cu alții.

Dincolo de statistici, întrebarea rămâne una simplă: ce anume face ca oamenii să simtă că un loc e „al lor”? Răspunsul, spun tot mai mulți specialiști în dezvoltare urbană, nu ține de arhitectură în sine, ci de felul în care un spațiu invită la revenire, un loc unde te întorci cu prietenii, unde copiii se joacă în siguranță, unde te plimbi fără motiv anume, doar pentru că e plăcut.
Ideea a fost sintetizată și de Charles Montgomery, autorul volumului Orașul fericit, la TILIA – Summitul Orașelor din România, organizat de Fundația IULIUS în 2026:

Tocmai de aceea, felul în care sunt gândite spațiile comune poate transforma un simplu loc de tranzit într-un reper al vieții de zi cu zi și al comunității.
Exemple de acest fel există deja în România. La Iași, Palas, primul proiect major de regenerare urbană dezvoltat de grupul IULIUS, a devenit, în peste un deceniu de existență, mult mai mult decât o zonă comercială: parcurile sale, programul constant de evenimente și spațiile de promenadă au transformat locul într-un reper emoțional pentru comunitate, vizitat anual de milioane de oameni. La Timișoara, proiectul similar Iulius Town urmează aceeași direcție, cu spații verzi și zone de întâlnire gândite pentru timpul liber, nu doar pentru cumpărături. În ambele cazuri, ceea ce ține oamenii aproape nu e doar oferta comercială, ci experiența de a petrece timp împreună. 

Pentru un oraș cu o identitate atât de puternică, apartenența poate deveni un reper important în dezvoltarea spațiilor publice și a vieții urbane pe tot parcursul anului. Nu e nevoie de proiecte uriașe, revitalizarea unei piețe, un program cultural constant sau o promenadă bine întreținută pot completa ceea ce există deja și pot crea mai multe ocazii de întâlnire între locuitori. Astfel, Constanța își poate valorifica și mai bine caracterul aparte și poate face diferența dintre un oraș prin care oamenii doar trec și un oraș căruia locuitorii simt că îi aparțin. Iar proiectul propus de IULIUS pe cele 38 de hectare din fosta plaftormă nord a Oil Terminal poate susține acest deziderat. Și nu pentru că va aduce zone de retail, cu branduri în premieră și servicii, sau pentru că va susține atractivitatea de business prin clădiri premium de birouri, ci pentru că propune o destinație mereu activă pentru locuitori, cu parc de peste 100.000 mp, cu facilități de timp liber, activități sportive, dar și centre pentru evenimente.