De la teren poluat și abandonat, la un proiect de regenerare urbană IULIUS investește peste 800 de milioane de euro în fosta platformă de nord a Oil Terminal

Trăim într-o lume în care succesul unui oraș este adesea evaluat prin cifre și statistici care vizează în mod frecvent doar kilometri de asfalt nou, înălțimea clădirilor sau indici economici și nimic mai mult.

Însă, dacă aruncăm o privire mai atentă asupra modului în care funcționează comunitățile de succes,observăm că adevărata valoare a unui oraș se ascunde în locurile nevăzute dintre aceste cifre.Mai exact, putem afirma că spațiul urban influențează calitatea relațiilor dintre oameni și sentimentul de apartenență la comunitate.

Spațiile publice redau viața orașelor
Putem pleca de la ideea că spațiile publice de calitate reprezintă fundamentul pe care se construiește capitalul social al unui oraș, însă aceste locuri nu sunt doar simple zone de tranzit, ci adevărate spații de interacțiune între oameni, pentru a crea contextul unor noi întâlniri sau doar recreere.
În primul rând, așa se stimulează încrederea reciprocă într-o comunitate, se reduce izolarea urbană și se creează un sentiment profund de apartenență la comunitate.Pentru ca un oraș să devină vibrant, are nevoie de puncte de întâlnire accesibile, sigure și capabile să aducă împreună oameni din medii sociale diverse.



Dincolo de beton este investiția în oameni, încredere și comunitate
Spațiile publice de calitate nu reprezintă doar investiții în infrastructură, ci investiții în relațiile dintre oameni, iar această filozofie prinde contur tot mai clar în peisajul de dezvoltare al Constanței.
Într-o lume în care succesul unui oraș nu se mai măsoară doar în indici economici, ci în calitatea vieții locuitorilor săi, modul în care proiectăm spațiile publice devine esențial. Orașele care investesc în spații verzi, parcuri urbane, zone pietonale și locuri de întâlnire creează mai mult decât simplă infrastructură, căci ele construiesc contexte solide pentru interacțiunea umană.

Cel mai elocvent exemplu actual este amplul proiect de regenerare urbană propus de IULIUS pe fosta platformă de nord a Oil Terminal.Această inițiativă demonstrează cum investițiile în spații publice, zone verzi și funcțiuni comunitare contribuie la creșterea calității vieții.
Mai mult, urbanistul canadian Charles Montgomery spune în celebra sa carte „Orașul fericit”, că designul urban are puterea de a ne schimba viețile. Cercetările sale arată că adevărata bunăstare urbană depinde în mod direct de calitatea relațiilor dintre oameni, nu doar de indicii economici, așa cum menționam anterior.Perspectiva sa este bazată pe cercetare și practică asupra modului în care orașele pot fi proiectate pentru a susține fericirea și coeziunea socială și a fost argumentată recent și în România, la TILIA – „Summitul orașelor din România”, eveniment ce a avut loc la Iași.

„Designul urban dictează comportamentul, iar orașele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola”, avertizează Montgomery.Astfel, investind în zone verzi, parcuri și promenade, nu construim doar infrastructură, ci creăm spații care generează încredere socială, siguranță și un sentiment profund de apartenență.
Constanța dispune de avantaje naturale extraordinare, precum marea, clima, poziția strategică, însă, asemenea multor orașe europene, se confruntă cu provocarea de a crea mai multe spații de întâlnire și petrecere a timpului liber de calitate, disponibile pe tot parcursul anului.



Modelul IULIUS de a construi comunități urbane

Încrederea socială se dezvoltă în orașele care le oferă locuitorilor spații publice pentru întâlniri spontane, precum parcuri, piețe, promenade și zone culturale accesibile. În marile comunități occidentale, aceste locuri unde oamenii petrec timp împreună sunt considerate instrumente de dezvoltare urbană la fel de vitale ca infrastructura rutieră, deoarece reduc izolarea și generează cooperare.În cazul Constanței, soluția vinedin sectorul privat, prin modelul de succes dezvoltat de IULIUS, companie care a demonstrat deja în alte mari comunități urbane din țară - Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Suceava, cum terenurile neutilizate pot fi transformate complet în hub-uri sociale de referință.
Până în prezent, dezvoltatorul a redat publicului peste 180.000 mp de parcuri și grădini urbane, alocând până la 46% din suprafața proiectelor sale zonelor verzi și integrând peste 80.000 de arbori și plante.Această filozofie se reflectă clar în proiecte de impact precum grădina urbană de la Palas Iași, devenită inima timpului liber din oraș, cei peste 55.000 mp de spații verzi creați din zone anterior nevalorificate în Iulius Town Timișoara, sau reabilitarea malului lacului Gheorgheni prin Iulius Parc Cluj-Napoca, un adevărat reper pentru activități recreative și sociale.
Astfel, proiectul de reconversie urbană propus de IULIUS pe fosta platformă de nord a Oil Terminal din Constanța preia acest model de succes.Acesta urmărește transformarea celor 38 de hectare industriale într-un spațiu mixed-use configurat în jurul unei grădini botanice și al unor zone dedicate sportului și evenimentelor comunitare.