Orașul care prinde viață Cum se transformă „locurile uitate” în inima comunității
Orașul care prinde viață: Cum se transformă „locurile uitate” în inima comunității
12 Mar, 2026 14:19
ZIUA de Constanta
249
Marime text
249
Marime text

Există în fiecare oraș un loc pe lângă care treci și te întrebi: „Oare ce a fost aici?”. Poate o fostă fabrică, un parc abandonat sau o platformă industrială închisă între garduri ruginite.Spații care cândva vibrau cu energie, muncă și oameni, dar care, treptat, au rămas suspendate între trecut și viitor, ca niște amintiri uitate ale orașului.
IULIUS, compania specializată în proiecte mixed-use de regenerare urbană vede în aceste locuri șansa unor noi începuturi, nu zone care trebuie evitate. Procesul prin care le reintroduce în viața comunității, scoțând la iveală frumusețea și utilitatea lor,se numește regenerare urbană și presupune investiții semnificative și un angajament de termen lung.
Dincolo de schițe și betoane
Regenerarea urbană începe cu înțelegerea contextului local și cu asumarea faptului că fiecare oraș are propriul ritm, propriile vulnerabilități și aspirații. De aceea, în abordarea IULIUS, procesul este fundamentat pe un dialog cu societatea civilă, cu activiști de mediu, cu specialiști în mobilitate urbană și comunitățile care vor beneficia de proiect, atunci când va fi gata.
„Un oraș nu este un template. Nu poți să apeși copy-paste și să aplici aceeași rețetă de live-work-play la orașe diferite. Din perspectiva mea, când înțelegi nevoile unui oraș, e ca și cum te-ai întâlni cu o nouă persoană. Trebuie să înțelegi care sunt temerile, fricile, nevoile și bucuriile spre care tinde. Iar în cazul regenerării urbane, acea persoană este, de fapt, orașul”, explică Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare al grupului IULIUS, într-un interviu acordat Digi24.

„Greul care merită dus”
Deși regenerarea urbană nu este un proces rapid sau simplu, pentru IULIUS, provocările nu sunt obstacole, ci parte din proces. În spatele fiecărui proiect stau studii, negocieri, avize, investiții consistente și, mai ales, convingerea că un spațiu poate deveni mai mult decât a fost vreodată.
„Am învățat în timp faptul că orașele nu se schimbă singure, ci prin oamenii care rămân, prin oamenii care aleg să nu fugă de greu”, spune Raluca Munteanu. „Greu nu înseamnă întotdeauna doar o treaptă ruptă sau un drum care trebuie reconstruit, ci înseamnă poate chiar o clădire reconstruită cărămidă cu cărămidă. Înseamnă un sistem care se mișcă greu, dar care merge mai bine dacă îl împingi cu răbdare.”

În realitate, acest „greu” înseamnă adesea reconversia unor platforme industriale abandonate, decontaminarea unor terenuri sau redefinirea completă a unei zone care a fost, ani la rând, izolată de restul orașului. Înseamnă să vezi potențial acolo unde alții văd doar ruine. Poate fi un parc uitat care redevine un spațiu verde vibrant, un loc de întâlnire pentru familii și comunități. Sau o fostă fabrică ce își schimbă complet destinul și devine un nou reper urban. În toate aceste situații, miza nu este doar transformarea fizică a unui loc, ci recâștigarea încrederii că orașul poate evolua cu răbdare, consecvență și implicare reală.

De la platforme industriale uitate la noi repere urbane
Un exemplu de regenerare urbană din portofoliul IULIUS este proiectul din Constanța, unde o fostă platformă industrială contaminată și izolată de restul orașului poate fi reintegrată printr-un proces complex de transformare, care a început cu cel mai amplu demers privat de bioremediere din Europa. O zonă poluată și izolată geograficpoate deveni, prin viziune și investiții pe termen lung, un spațiu care va oferi oportunități pentru întreaga comunitate.

Un proiect la fel de ambițios vizează și reconversia platformei Carbochim din Cluj-Napoca, unde relocarea unei fabrici aduce un vechi cartier industrial mai aproape de nevoile actuale ale orașului, care între timp s-a extins. Nu este doar de poziționare, ci o repoziționare a unei zone cu istorie industrială într-un pol urban conectat la ritmul și nevoile actuale ale orașului.
Aceste transformări devin punți reale între trecut și viitor, între spații cândva închise și zone care se redeschid comunității într-o formă nouă. Foste platforme industriale capătă o nouă identitate și se transformă în locuri vii, care aduc împreună shopping, timp liber și promenade, integrându-se în ritmul orașului și în viața de zi cu zi a oamenilor.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


