Constanța, între realitate și „story”. Cum afectează sindromul FOMO tinerii din orașul nostru

 
Trăim într-o eră în care ecranul telefonului pare a fi o fereastră către o lume mult mai interesantă decât cea din camera noastră la Constanța și numai. Dar oare așa să fie? Haideți să demontăm mitul „vieții ideale” de pe Instagram și TikTok.
 
 Ce se întâmplă în mintea ta?
 
Nu este vina ta că simți nevoia să verifici telefonul la fiecare cinci minute.Creierul nostru este programat să caute apartenența. În trecut, a fi exclus din grup însemna un pericol real; astăzi, „pericolul” s-a mutat în bula online sub forma FOMO(Fear of missing out- frica de a rata ceva).
 
„Sindromul FOMO, teama de a rata ceva important, nu este o modă modernă, ci o reacție psihologică firească într-un context social hiperexpus. Creierul caută apartenență, iar rețelele sociale hrănesc constant iluzia că viața adevărată se întâmplă în altă parte, de obicei acolo unde nu suntem noi. Vedem pahare pline, zâmbete, apusuri perfecte și oameni care par mereu fericiți, dar nu vedem stresul, epuizarea, frustrările sau consecințele financiare din spatele imaginilor.”-spune specialistul în dezvoltare personală, Lavinia Tilină.
 
Generația „Like”- Între validare și presiune

 
Pentru preadolescenți și adolescenți, presiunea este dublă. Nu e vorba doar de poze frumoase, ci de identitatea lor. Validarea a devenit o monedă de schimb care, din păcate, se devalorizează repede.

„Acest sindrom este însă extrem de activ la preadolescenți și adolescenți, mult mai vulnerabili emoțional și mult mai dependenți de validarea socială. Pentru ei, „a fi acolo” nu este doar o opțiune, ci o condiție pentru a simți că aparțin. Teama de a nu fi invitați, de a nu posta, de a nu primi like-uri sau reacții poate deveni rapid o sursă de anxietate, presiune și chiar rușine. În loc să se bucure de experiențe potrivite vârstei lor, ajung să se compare, să se forțeze și să își construiască valoarea personală în funcție de ce fac ceilalți.” – a mai precizat specialistul.
 

Riscul pe termen lung: Tiparul „mai puțin bun”
 
Dacă nu învățăm să punem telefonul jos, riscăm să devenim adulți care își măsoară succesul prin ochii altora. Comparația este hoțul bucuriei și poate crea răni adânci în stima de sine.
 
„Mulți adolescenți ajung să creadă că dacă nu sunt prezenți în anumite contexte sau nu țin pasul cu standardele impuse online, înseamnă că sunt mai puțin importanți, mai puțin interesanți sau „în urmă”. Această convingere, lăsată neadresată, se poate transforma într-un tipar care îi urmărește și la maturitate, sub forma unei nevoi continue de validare externă.”mai punctează Tilină.
 
Cum să te regăsești? (Ghid de supraviețuire)
 
E timpul să facem trecerea de la „trebuie să fiu acolo” la „vreau să fiu aici”. Să alegi autenticitatea în locul filtrului de frumusețe.

 
 „De aceea, este esențial ca adolescenții să învețe devreme să facă diferența dintre dorință autentică și presiune socială, dintre bucurie reală și comparație toxică. Să înțeleagă ce se întâmplă în mintea și în corpul lor atunci când simt că „trebuie” să fie undeva, chiar dacă nu își doresc cu adevărat sau nu le este bine.”a precizat aceasta.
 
Resurse pentru tine și părinții tăi
 
Dacă simți că presiunea devine prea mare, există soluții practice. Ghidul Adolescentului este instrumentul creat special pentru a descifra aceste emoții complexe.

 „Aceste mecanisme sunt explicate pe înțelesul lor în Ghidul Adolescentului, un material creat special pentru preadolescenți și adolescenți, care îi ajută să își înțeleagă emoțiile, nevoia de apartenență, presiunea socială și capcanele comparației constante. Ghidul poate fi găsit pe site-ul Laviniei Tilină și este gândit ca un sprijin real, atât pentru tineri, cât și pentru părinții care vor să îi ajute să crească mai ancorați în sine, nu în aparențe.” Punctează Lavinia Tilină.
 
Concluzia de ținut minte
 
„Pentru că, uneori, cea mai mare pierdere nu este că nu ai fost acolo, ci că ai fost prezent peste tot, mai puțin în propria viață.” – conchide specialistul.



Citește și.

Paradoxul de la ConstanțaTot mai mulți constănțeni suferă de singurătate urbană într-un oraș supraaglomerat