​Psihologia orașului Migrație sau apartenență? Viitorul Constanței în ochii tinerei generații

 
 
Constanța, orașul port la malul Mării Negre, pulsează de viață și energie, însă tinerii care îi străbat străzile și plajele își poartă în minte întrebări mai adânci: Ce viitor îi așteaptă aici? Care sunt oportunitățile de dezvoltare profesională și personală în orașul natal? Și cât de mult cântărește ideea migrației într-o lume în care mobilitatea devine tot mai accesibilă?

Percepțiile tinerilor din Constanța despre viitorul lor reflectă atât speranțe, cât și temeri. Pentru unii, orașul reprezintă un spațiu al libertății și al experiențelor, pentru alții, un loc care îi limitează. Dorința de a pleca în căutarea unor perspective mai bune se intersectează cu atașamentul față de orașul natal și cu identitatea culturală pe care o conferă traiul la malul mării.

Tinerii din Constanța trăiesc între realitate și lumea digitală: pe de o parte, un oraș cu oportunități limitate; pe de altă parte, spațiul online care le promite orizonturi nelimitate. În acest echilibru fragil se conturează percepția lor despre viitor, sensul vieții și locul pe care îl pot considera „acasă”.

„Tinerii din Constanța cresc între două lumi; cea reală și cea digitală. Una le arată un oraș cu oportunități limitate; alta le promite orizonturi fără sfârșit.

În acest contrast se formează percepția lor despre viitor, despre sens și despre locul pe care îl pot numi acasă”- punctează consilier specialist în dezvoltare personală, Lavinia Tilina.

Pentru mulți tineri din Constanța, orașul rămâne doar un punct de plecare, nu o destinație finală. Libertatea verii și energia mării contrastează cu realitatea după terminarea școlii: oportunitățile de muncă sunt limitate, domeniile culturale și sociale se dezvoltă lent, iar visurile mari par să prindă contur mai ușor în străinătate decât acasă.


„Pentru mulți dintre ei, Constanța este punctul de plecare; nu destinația finală.

Orașul oferă libertatea mării și energia verii; dar, odată terminată școala, mulți tineri simt că nu mai au unde să-și exerseze curajul și creativitatea.
Piața locurilor de muncă e limitată; domeniile culturale și sociale se mișcă lent; iar visurile mari par să încapă mai ușor într-un avion decât într-un plan local”-a mai punctat spcialistul.

Migrația tinerilor din Constanța nu este doar o alegere economică, ci și o căutare de sens și recunoaștere. Ei pleacă pentru a găsi un loc unde ideile lor să prindă rădăcini și munca să aibă impact. Astfel, orașul rămâne pentru mulți doar o amintire frumoasă, un punct de început, nu o destinație a continuării.

„Psihologic, migrația nu este doar o alegere economică; este o căutare de sens și validare.Tinerii pleacă în căutarea unui spațiu în care să conteze; în care ideile lor să prindă rădăcini și în care munca lor să aibă impact. Constanța devine pentru mulți o amintire frumoasă, dar incompletă; un loc al începuturilor, nu al continuării”- a mai precizat Lavinia Tilina.


În ultimii ani se remarcă o tendință inversă celei de migrație – tot mai mulți tineri aleg să rămână sau să revină în orașul lor, dorind să-și construiască viitorul acasă. Ei nu mai așteaptă schimbarea din exterior, ci devin ei înșiși agenți ai transformării, implicându-se în inițiative culturale, antreprenoriale, educaționale și civice. Noua generație caută sens și împlinire prin contribuția directă la dezvoltarea comunității în care trăiește.

„Și totuși, în ultimii ani, se observă și o altă mișcare; una inversă. Tot mai mulți tineri revin sau rămân; alegând să-și construiască viitorul aici, cu răbdare și implicare. Ei nu mai așteaptă ca orașul să se schimbe singur; ci îl schimbă ei, prin inițiative culturale, prin antreprenoriat, prin proiecte educaționale sau prin activități civice.

Această generație nu mai vrea doar „să plece departe”, ci să creeze sens acolo unde trăiește.

„Viitorul Constanței depinde de capacitatea ei de a oferi tinerilor motive să rămână.Spații de exprimare; comunități vii; oportunități reale de dezvoltare personală și profesională. Pentru că, dincolo de clădiri și planuri urbanistice, un oraș trăiește prin energia celor care îl locuiesc”- spune specialistul în pshilogie.

Viitorul Constanței este strâns legat de capacitatea orașului de a-i păstra pe tineri, oferindu-le oportunități reale de dezvoltare, spații de exprimare și o comunitate activă.

„Constanța are nevoie de tinerii ei; iar tinerii au nevoie să creadă că orașul merită efortul lor. Migrația nu e o problemă doar de distanță; ci de apartenență. Iar sentimentul de apartenență se construiește prin dialog, implicare și încredere”- mai spune Lavinia Tilina.

Pentru ca orașul nostru să aibă un viitor, este esențial să se acorde atenție tinerilor — să li se ofere spațiu, oportunități și sens. Viitorul orașului nu vine din exterior, ci se construiește chiar aici, prin implicarea noilor generații.

„Dacă vrem o Constanță cu viitor, trebuie să ascultăm vocile tinere; să le oferim spațiu, șanse și sens. Pentru că viitorul nu vine din altă parte; viitorul se construiește aici”- conchide specialistul.




Citește și:

Psihologia orașuluiConstanța, între filtru și faptă. Cum rețelele sociale negociază identitatea urbană