Ce trebuie să știi despre închiderea unei asociații non-profit. Pași legali și obligații

• În România, închiderea unei asociații presupune o procedură riguroasă, formată din trei etape esențiale: dizolvare, lichidare și radiere. Care sunt pașii legali și ce riscă cei care nu respectă legea?

Înființarea unei asociații non-profit este, de cele mai multe ori, expresia dorinței unor oameni de a contribui la binele comunității sau de a susține un scop comun. Totuși, în practică, există și situații în care activitatea organizației nu mai poate continua, fie pentru că scopul propus a fost atins, fie din lipsă de resurse sau interes. În astfel de cazuri, închiderea unei asociații nu este un demers simplu, ci presupune parcurgerea unei proceduri juridice clare, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.

Primul pas în acest proces este dizolvarea asociației, care se poate face în trei moduri: de drept, prin hotărâre judecătorească sau prin hotărârea adunării generale a membrilor. Dizolvarea de drept intervine automat în anumite cazuri, cum ar fi expirarea duratei pentru care asociația a fost creată, imposibilitatea realizării scopului sau incapacitatea organizării conducerii statutare timp de peste un an. Chiar și în aceste cazuri, este necesară o hotărâre a instanței pentru ca dizolvarea să aibă efecte juridice.

În situațiile mai complexe, cum ar fi derapajele de la scopul legal sau desfășurarea de activități ilegale, dizolvarea poate fi solicitată de Ministerul Public sau de orice persoană interesată. În schimb, atunci când inițiativa vine din interior, prin hotărârea membrilor, procedura este mai simplă, dar presupune respectarea riguroasă a statutului organizației, scrie Legal Badger.

Indiferent de tipul dizolvării, lichidarea este următoarea etapă obligatorie. Lichidatorii – fie persoane fizice, fie entități autorizate – devin responsabili de gestionarea activității organizației, de încheierea socotelilor financiare, recuperarea datoriilor și vânzarea eventualelor active. Pe parcursul acestei etape, consiliul director își încetează mandatul, iar toate atribuțiile administrative revin exclusiv lichidatorilor.

Una dintre obligațiile importante în procesul de lichidare este legată de destinația bunurilor rămase. Legea interzice transmiterea acestora către persoane fizice, iar bunurile pot fi predate doar altor organizații cu scopuri similare. Dacă asociația a fost dizolvată pentru fapte ilegale, bunurile revin statului sau autorităților locale.

După lichidare urmează radierea din Registrul asociațiilor și fundațiilor, pasul final care confirmă oficial dispariția organizației. Aceasta nu se poate face fără depunerea unui raport complet și fără aprobarea expresă a instanței.

În toată această procedură, respectarea termenelor este esențială. De exemplu, hotărârea de dizolvare trebuie depusă în instanță în termen de 15 zile, iar bilanțul final după lichidare trebuie depus în cel mult două luni de la încheierea operațiunilor.

În cazul în care membrii fondatori nu respectă obligațiile legale, riscă sancțiuni, întârzieri sau chiar atragerea răspunderii personale pentru eventualele prejudicii cauzate creditorilor sau partenerilor contractuali.

Închiderea unei asociații non-profit nu este doar un simplu anunț, ci o procedură juridică detaliată, menită să asigure transparență și legalitate în gestionarea patrimoniului. De aceea, consultarea unui specialist în domeniul juridic sau contabil este recomandată pentru parcurgerea corectă a fiecărei etape.

RECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și: 

Salvați Copiii România și World Vision România, printre organizațiile decorate de Klaus Iohannis de Ziua Copilului