Barometru aprilie 2026 Radiografia valorilor românești. Stabilitatea și credința, pilonii unei societăți care se teme de haos

Ediția a IX-a a Barometrului Informat.ro, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Strategic Thinking Group, dezvăluie profilul etic și social al românilor în primăvara anului 2026. Datele, culese în perioada 1-7 aprilie, conturează imaginea unei națiuni care pune preț pe stabilitatea modestă în detrimentul riscului prosper și care vede credința ca pe un fundament moral esențial.

Topul Valorilor: Ce contează pentru români?

Cercetarea a testat 12 afirmații fundamentale, iar ierarhia acordului (total sau parțial) arată o orientare clară spre valori conservatoare și defensive:

1. Moralitate și Credință: 89,4% cred că religia este importantă pentru o viață morală.

2. Securitate economică: 88,6% preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert.

3. Autonomie: 84% consideră că oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu.

4. Meritocrație: 80,7% sunt convinși că se poate reuși prin muncă, fără „pile”.

5. Ordine socială: 76,9% avertizează că prea multă libertate duce la haos.

La polul opus, doar 48,2% consideră că este mai important să fii „descurcăreț” decât corect, semn că, la nivel declarativ, integritatea rămâne o valoare dezirabilă.

Principalele concluzii: O societate defensivă și prudentă

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, subliniază că România nu este polarizată clasic (stânga vs. dreapta), ci mai degrabă între Modernizare și Protecție.

• Stabilitatea ca valoare supremă: Românii manifestă o aversiune ridicată la risc. Preferința pentru „modest, dar sigur” (73,6% acord total) indică o societate care caută protecție în fața incertitudinii globale.

• Neîncrederea socială: 74,9% dintre respondenți cred că ceilalți încearcă să profite de ei. Acest nivel scăzut de capital social explică de ce românii se refugiază în structuri de control și ordine.

• Individualism de necesitate: Autonomia (descurcatul pe cont propriu) nu este o alegere liberală ideologică, ci una forțată de percepția că sistemul statal nu oferă sprijin suficient.

• Modernizare negociată: Deși 59,1% acceptă adaptarea la vremuri noi, există o rezistență semnificativă față de pierderea tradițiilor, indicând un model de modernizare conservatoare.

Cele 5 tipologii valorice ale românilor

Studiul identifică cinci profiluri distincte care coexistă în societate:

1. Tradiționaliștii defensivi: Vârstnici, educație medie, orientați spre ordine și religie (predominant electorat PSD/AUR).

2. Pragmaticii de supraviețuire: Activi (30-59 ani), pun accent pe „descurcăreală” într-un sistem perceput ca nedrept.

3. Individualiștii aspiraționali: Tineri din mediul urban mare, educați, care acceptă riscul și schimbarea (predominant electorat USR).

4. Comunitarienii morali: Axati pe binele colectiv și solidaritate.

5. Moderații ambivalenți: Oscilează între valori contradictorii, fiind un segment volatil electoral.

Clivaje: Unde se rupe unitatea de opinii?

Diferențele cele mai mari nu sunt neapărat politice, ci socio-demografice:

• Vârsta: Tinerii sub 30 de ani sunt mult mai deschiși la risc și libertate individuală, în timp ce persoanele de peste 60 de ani sunt pilonii stabilității și tradiției.

• Educația: Persoanele cu studii superioare tind să relativizeze rolul religiei în moralitate (52,1% cred că poți fi bun și fără religie) și susțin modernizarea, chiar și cu prețul pierderii tradițiilor.

• Mediul de rezidență: Bucureștiul și orașele mari sunt „motoarele” autonomiei individuale, în timp ce mediul rural rămâne ancorat în valorile comunitare și religioase.

Metodologie: Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%.