Începe să crească nostalgia pentru comunism. Sondajul INSCOP

Marți, 22 iulie 2025, a avut loc lansarea sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
 
Sondajul de opinie, realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim.
 
Astfel, conform sondajului, 14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Sunt destul de puțin sau foarte puțin / deloc interesați de această perioadă în special: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic,  cei cu un venit mai redus și angajații la stat.

Informarea despre perioada comunistă


Întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu,  iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.

Sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special: persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Cred că nu au că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre acest subiect mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural,  cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.

De asemenea, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.

77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o țară mai săracă decât în prezent.

Totodată, 71.3% dintre români au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, în timp ce 24.6% nu au acest sentiment. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1% din total eșantion.


Opinia despre Nicolae Ceaușescu

Conform sondajului, 66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău.

Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate.
 

”Raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la eșecurile prezentului: inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor. Nostalgia funcționează ca mecanism compensator pentru nemulțumirile actuale și este parțial un fenomen natural firesc în cazul generațiilor care regretă tinerețea pierdută sau false certitudini oferite de un regim care controla totul și parțial un fenomen alimentat artificial de agresiuni informaționale provocate atât de vectori interni care se hrănesc din populism, cât și de entități externe care proiectează în mod curent largi operațiuni de divizare, manipulare și influențare a opiniei publice din state-țintă. Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale). Astfel, se pot limita efectele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane, exacerbate de un complex de agresiuni hibride propagate de entități ostile, de peste un deceniu, cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică.”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

 

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității”, a precizat și Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER
 

 
 
Citește și
IULIE 2025. BAROMETRUL Informat.ro - INSCOP Research Intenție vot - 40.5% dintre alegători ar vota cu AUR, 17.3 % cu PNL, 13.7 % cu PSD, iar 13.1% cu USR!