Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:25 04 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

2022 Anul în care Guvernul a intervenit în piața de energie pentru plafonarea preţurilor. Diferența dintre preţul pieţei şi cel din plafon, suportată de la bugetul de stat

ro

31 Dec, 2022 00:00 827 Marime text
  • Datele INS au arătat pentru 2022 o majorare puternică a preţurilor la gaze, combustibili şi energie
  • Statul a revenit în acest an la controlul pieţei de energie, pentru a proteja consumatorii de creşterile de prețuri
  • Astfel, schema de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, valabilă până la 31 martie 2022 a fost prelungită până la finalul anului
  • Ulterior, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă, care intră în vigoare din 1 ianuarie 2023 şi care extinde până la 31 martie 2025 care vine în sprijinul consumatorilor casnici și non-casnici
  • Plafoanele stabilite sunt în funcţie de consum
  • Pentru 2023, analiștii se așteaptă ca criza din energie să se atenueze, odată cu venirea în Europa a unei cantităţi mari de gaze naturale lichefiate din alte zone ale lumii
  • Alții sunt de părere că Europa oricum nu are deocamdată terminale cu o capacitate suficientă de a prelua gazele lichefiate
 
 
Statul român a revenit în acest an la controlul pieţei de energie, pentru a proteja consumatorii de creşterile de prețuri.
Atât preţurile la energie cât și cele la gaze au început să crească încă din toamna anului trecut, ca urmare a revenirii economice post-pandemie şi a creşterii consumului.

Încă din toamna anului trecut, Guvernul a venit cu o schemă de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, urmând ca diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon să fie suportată de la bugetul de stat până la 31 martie 2022.

Ordonanţa de atunci, 118/2021, a fost modificată prin Legea 259/2021 şi, începând cu 1 februarie 2022, prin OUG 3/2022, astfel că aproape toţi consumatorii au beneficiat de această plafonare.

Luna aprilie 2022 a venit cu o nouă modificare a legislaţiei şi cu emiterea unei noi Ordonanţe de Urgenţă, care prelungea perioada de plafonare până la 31 martie 2023.

Plafoanele stabilite sunt în funcţie de consum.

Astfel: pentru consumatorii casnici: 0,68 lei pe kWh pentru un consum de până la 100 kWh şi 0,8 lei pentru 100-300 kWh, iar, pentru consumatorii noncasnici, 1 leu pe MWh.

La gaze, plafonul a fost stabilit la 0,31 lei pe kWh pentru consumatorii casnici şi 0,37 lei pentru noncasnici.


De la 1 septembrie 2022, legislaţia a fost din nou modificată prin introducerea unui plafon de decontare de 1.300 de lei pentru furnizorii de energie.

Ulterior, OUG 119/2022 a fost din nou modificată în Parlament şi mai multe categorii de consumatori beneficiază de preţurile cele mai mici.
În plus, s-a introdus obligativitatea unor categorii sociale de consumatori să beneficieze de cele mai mici tarife în urma unor declaraţii pe propria răspundere, precum familiile cu trei copii, cele monoparentale sau consumatorii care au echipamente de oxigen.

În paralel, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă, care intră în vigoare din 1 ianuarie 2023 şi care extinde până la 31 martie 2025.

Practic prin acest sistem de semi-reglementare a pieţei, Guvernul dorește o stabilitate a preţurilor pe toată perioada de aplicare a acestui mecanism, adică până la 31 martie 2025, însă se vor face modificări dacă va fi cazul.

Ce urmează în 2023?

Analiștii se așteaptă ca criza din energie să se atenueze, odată cu venirea în Europa a unei cantităţi mari de gaze naturale lichefiate din alte zone ale lumii.

Alții sunt de părere că Europa oricum nu are deocamdată terminale cu o capacitate suficientă de a prelua gazele lichefiate.

Pentru România, riscul este să nu-şi poată valorifica oportunitatea de a avea propriile resurse de gaze.

Și tot de anul viitor, companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în acest an şi anul următor vor depăşi cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar, după cum a explicat și secretarul de stat în Ministerul Energiei, George Niculescu la ZIUA LIVE.

Interviul integral poate fi urmărit aici:
 
 

Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.

Potrivit Ministerului Finanţelor, venitul din contribuţia de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la aproximativ 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.


„Din sumele colectate, 70% se distribuie pentru finanţarea investiţiilor strategice precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi/sau în energia din surse regenerabile, corelat cu măsurile privind sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu măsurile de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice şi cu măsurile menite să reducă efectele negative ale crizei energetice, a mai explicat George Niculescu pentru ZIUA de Constanța.


2022, anul în care prețul la energie a readus inflația la două cifre

Explozia preţurilor la energie a readus inflaţia de două cifre, iar Banca Naţională a României a majorat dobânda cheie în fiecare şedinţă de politică monetară şi a schimbat prognoza de la un raport la altul.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, de la 8,19% în decembrie. Inflaţia a urcat în februarie la 8,53% şi a sărit la 10,15% în martie. Acesta a fost momentul în care România s-a întors la inflaţia de două cifre, cum a fost în 2004, de 11,9%.

În lunile care au urmat, inflaţia şi-a continuat tendinţa de creştere: 13,76% în aprilie, 14,5% în mai, 15,1% în iunie, 14,96% în iulie, 15,32% în august, 15,88% în septembrie, 15,32% în octombrie şi 16,8% în noiembrie.
În noiembrie, banca centrală a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estima o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor.

Conform BNR, valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

După cum arată datele oficiale preţurile la energie au fost cele care au împins inflaţia la un nemaiîntâlnit în ultimii ani.
 

Datele INS au arătat o majorare puternică a preţurilor la gaze, combustibili şi energie. În iunie, gazele ajunseseră la o scumpire anuală 89,5%, iar combustibilii aveau un avans al preţurilor de 41,32%.

Fotografia din noiembrie arată o schimbare de clasament. Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021, iar în top se mai afla energia electrică, cu 47,19%, untul (plus 43,43%) şi uleiul, cu o majorare de 40,66%.

Din decembrie 2021, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu 60,73%, untul cu 43,21%, şi uleiul comestibil 38,78%.
Gazele erau mai scumpe cu 35,68%, energia electrică cu 38,50%, combustibilii cu 20,18%, iar energia termică cu 20,35%.



PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

ZIUA LIVE Secretarul de stat George Niculescu, precizări importante despre cardul de energie pentru românii vulnerabili (VIDEO)
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii