Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:12 17 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Senatorul Tudor CHIUARIU - la conferința organizată, luni, 15 aprilie, la Senat, de către Fundația Friedrich Ebert România și Forumul Constituțional

ro

15 Apr, 2013 19:36 409 Marime text
Senatorul PNL Tudor CHIUARIU, vicepreședinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, a vorbit de acuzele aduse Curții Constituționale, precum și despre rolul ei în salvarea democrației.
"De ce discutăm despre reforma Curții Constituționale ? Discutăm astăzi despre reforma Curții Constiționale pentru că avem o distanță care e uneori uriașă, între, pe de o parte, importanța rolului Curții în sistemul politic românesc, mai ales după revizuirea din 2003, și, pe de ală parte, modul cum a răspuns Curtea acestei meniri în unele momente importante pentru democrația românească.
Pentru că a existat un moment recent, referendumul pentru demiterea Președintelui României din august 2012, când modul cum Curtea Constituțională a pus între paranteze un vot popular covârșitor, cea mai mare majoritate care a votat vreodată în democrația postdecembriestă pentru sau împotriva unei persoane, ni s-a părut nedrept, vădit partizan, caragialesc într-un anumit sens.
Pentru că suntem la un moment de bilanț, la zece ani de la ultima revizuire a prevederilor constituționale referitoare la Curte, și putem trage concluzii asupra modului cum a funcționat Curtea în baza Constituției  revizuite în 2003.
Eu sunt unul dintre criticii moderați ai instanței noastre constituționale, cu bune și cu rele.
Principala critică ce i se poate aduce Curții Constituționale este aceea că a clacat în momentul-cheie ale încercării transformării, pe cale jurisprudențială, a regimului politic din România, din unul semi-parlamentar în unul cvasi-prezidențial.
Pe de altă parte, nu trebuie să uităm să spunem, Curtea Constituțională a avut un rol fundamental în salvarea democrației, atunci când, în ultimii ani, un singur om pusese mâna, prin mijloace nedemocratice și uneori nelegale, pe toate instituțiile publice, care nu mai acționau autonom, ci la comandă unică.
Nu putem uita deciziile Curții în asemenea momente.
Deciziile Curții din ultimii ani au împiedicat politizarea sălbatică a funcției publice, au împiedicat tăierea neconstituțională a pensiilor, au împiedicat însăși revizuirea neconstituțională a Constituției, au împiedicat vicierea majoră a procesului electoral, prin încercarea de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.
Mă voi referi pe scurt la principalele critici aduse activității Curții,
Acuzația de lipsă de profesionalism.
Unele voci sunt de părere că trebuie să detaliem mai mult criteriile, condițiile înscrise în Constituție pe care trebuie să le îndeplinească candidații la instanța constituțională.
Criteriile generale prevăzute în Constituția României sunt similare cu cele din alte sisteme constituționale sau cu criteriile avute în vedere la numirile judecătorilor unor instanțe  internaționale.
Așadar, în opinia mea, nu criteriile în sine sunt problema, ci modul cum este evaluată îndeplinirea acestor criterii de către candidați.
Procesul de numire a membrilor Curții desemnați de către Președintele României este total netransparent.
Nu știm care sunt criteriile după care președintele României alege persoanele pe care le numește.
Dacă ar fi să analizăm ultimele două numiri facute de Președinte, pare că principiul care stă la baza alegerii acelor persoane este legea lui Ohm în varianta politică: ai fost om cu mine, sunt om cu tine.
Îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar mandatele domnilor Lăzăroiu și Morar la Curte sunt marcate definitiv de suspiciunea că reprezintă pumnul de arginți primit pentru serviciile aduse domnului Băsescu în funcțiile deținute anterior.
E nevoie de cel puțin de o audiere publică, echivalentă cu cea din Comisiile juridice ale Parlamentului, în cazul membrului Curții Constituționale desemnat de Președinte.
De asemenea, în această materie, putem împrumuta modelul instituirii unor proceduri de selecție mai stricte, care să evalueze în concret îndeplinirea condițiilor de către candidați, așa cum există în cazul unor instanțe internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Vă reamintesc că domnul Băsescu a încercat aceeași practică și în cazul desemnării judecătorului român la Tribunalul Uniunii Europene, să-și numească - mai direct spus - consilierul în această funcție, fără să aibă calificarea necesară. Acea candidatură a primit aviz negativ de la un așa-numit Comitet al înțelepților, și Guvernul român a fost pus în situația rușinoasă de a-și retrage propunerea. Așadar, un astfel de filtru poate funcționa în practică.
Tot cu privire la condiții, pledez pentru o Curte Constituțională mai tânără. Curtea Constituțională trebuie supusă unui proces de întinerire. Judecători mai tineri să aibă acces la instanța constituțională.
Societatea românească e astăzi într-un proces de rapidă schimbare, iar regulile după care ne guvernăm trebuie stabilite sau interpretate de oameni care înțeleg democrația, capitalismul, europenizarea, globalizarea, progresul tehnologic, schimbările culturale, pentru că s-au format și maturizat în libertate, nu în comunism.
De aceea, în opinia mea, se impune modificarea vechimii minime pentru dobândirea calității de judecător al Curții Constituționale de la 18 ani la 15 ani în activitate juridică.
Avem nevoie de o Curte mai tânără, pentru că o Curte mai tânără va fi o Curte mai aproape de spiritul vremurilor, mai progresistă, mai curajoasă.
În ceea ce  privește acuzația de politizare, de partizanat.
Modalitatea actuală de desemnare a judecătorilor Curții corespunde unui anumit principiu, al mecanismului de control și echilibru (checks and balance) și se constituie într-o formă suplimentară de control a Parlamentului, respectiv a Președinției asupra Guvernului.
Având în vedere durata mandatului și modalitatea de reînnoire a mandalelor la Curte, e cel mai probabil ca un nou Guvern să aibă, mai ales la începutul mandatului, o majoritate în Curtea Constituțională desemnată de adversarii săi politici.
Și astfel ne aflăm în fața întrebării: E bine sau e rău ca un Guvern, mai ale unul la început de mandat, să aibă o Curte potențial ostilă ?
Depinde cine privește. Din punctul de vedere al eficienței guvernamentale, poate fi extrem de dăunător. Din punctul de vedere al sistemului de control și echilibru, poate fi singura garanție că un Guvern, mai ales unul cu o majoritate solidă în Parlament, nu va abuza de puterea pe care o are.
O altă acuzație este cea privind de lipsă de imparțialitate.
E supărător că unii dintre membrii Curții n-au întrerupt legăturile cu mediile politice sau profesionale din care provin și asta se reflectă în modul cum votează în cadrul Curții.
E neapărată nevoie de reglementarea clară și completă a incompatibilităților și conflictelor de interese. Judecătorii Curții Constituționale nu pot decide în cauzele în care sunt interesați, în orice mod.
Putem gândi și mecanisme de asigurare a imparțialității ulterioare mandatului, instituite după părăsirea funcției de judecător al Curții. De exemplu, ca foștii judecători ai Curții să nu mai poată îndeplini alte funcții publice și, în schimb, să primească o indemnizație viageră egală cu salariul de judecător al Curții", a declarat Tudor CHIUARIU, președintele Comisiei juridice a Senatului.

Ti-a placut articolul?

Comentarii