Prognoza meteo 3-10 mai 2026 Încălzire spectaculoasă urmată de episoade de instabilitate atmosferică. Situația în Dobrogea

În primele zile din interval, contextul sinoptic la nivel european este dominat de un regim anticiclonic în sud și sud-est și ciclonic în rest, cu o configurație de tip omega ce delimitează aerul rece pe cele două flancuri laterale, așa cum este facil de vizualizat în figura 1.

Potrivit ANM, topografia brică la nivelul mării ne indică presiune atmosferică ridicată, cu valori de peste 1015 hPa, în zona Peninsulei Italice, a Peninsulei Balcanice, a Ungariei, Ucrainei și a României și scăzută în restul zonelor, cu un nucleu închis deasupra Turciei, centrat la nivelul a 1000 hPa. În troposfera medie și superioară se evidențiază o dorsală de geopotențial de la sud spre nordul continentului, cu axa ușor înclinată pe direcție nord-est, asociată cu o masă de aer cald prezentă pe toată coloana troposferică și care se va deplasa treptat spre est.

Această configurație termică va determina extinderea treptată a masei de aer tropical spre zona țării noastre, ceea ce va conduce la o creștere a valorilor termice la început în regiunile vestice, apoi și în restul teritoriului. Pe parcursul întregii săptămâni, maximele se vor situa în marea lor majoritate între 20 și 28 de grade, cu valori ușor mai scăzute în zona Dobrogei, unde se va resimți influența marină, pe fondul circulațiilor predominant sud-estice, în condițiile în care temperatura apei este de 11...13 grade.

Temperaturile minime, evident și ele în proces ascendent, se vor încadra între 4 și 14 grade, mai mici însă în prima noapte, când se estimează valori ușor negative în depresiuni. 


Nucleul ciclonic de la granița sud-estică a României, care s-a izolat dintr-un talveg ce a determinat vremea rece și închisă în ultimele zile, se va îndepărta și oclude în același timp, astfel că influențele sale se vor mai resimți doar în prima zi prin ploi slabe și unele intensificări ale vântului în regiunile sud-estice, apoi vom avea un aspect frumos al vremii, cu multe perioade însorite. Totuși, deocamdată nu putem vorbi de o stabilitate, de un echilibru al maselor de aer, deoarece atmosfera este în continuare foarte dinamică, cu circulații rapide și cu anomalii termice pozitive în mări și oceane, ce reprezintă motoare generatoare de ciclogeneză.

Din data de 5 mai, se observă o scădere a presiunii atmosferice la nivelul mării în cea mai mare parte a Europei, iar la nivelul de 500 hPa se conturează un talveg extins, cu o ascendență largă pe jumătatea de nord-vest a continentului. Analizând câmpul termic, delimităm două mase de aer cu caracteristici diferite, una maritim polară în partea descendentă a talvegului și cealaltă tropicală privită în antiteză.

La granița acestora, undele Rossby încep să se meandreze, iar prin pozițiile pe care le vor ocupa, vor aduce schimbări în aspectul vremii și în țara noastră, mai ales de la mijlocul săptămânii când vor apărea dezvoltări noroase și precipitații. De altfel, se vor intensifica și parametrii necesari apariției fenomenelor de instabilitate atmosferică, respectiv descărcări electrice, intensificări ale vântului și căderi de grindină.


În zonele montane, pe parcursul săptămânii, valorile termice diurne vor deveni pozitive chiar și la altitudini mari, de peste 2000 m, iar cele nocturne vor mai fi negative doar în primele zile din interval, astfel încât, mai ales de marți (5 mai) maximele vor fi de la 4...5 grade la altitudini mari până la 18...20 de grade în zona mai joasă, iar minimele se vor situa între 0 și 6 grade. Precipitații mai organizate și mai consistente vor fi probabile în data de 7 mai când se vor asocia și cu fenomene convective, iar până atunci acestea se vor semnala doar cu totul izolat și slab cantitativ. Vântul va mai avea uneori intensificări, dar cu viteze mai mari pe creste.

De altfel, din perspectivă climatologică, aceasta este cea mai călduroasă dar și instabilă lună a primăverii. Ne oferă o multitudine de aspecte, în care adesea zilele însorite și calde (uneori chiar caniculare) sunt succedate de zile reci și ploioase, iar aversele pot deveni și torențiale.
Aceste modificări bruște ale vremii își găsesc explicația în poziția centrilor barici de pe continentul european, țara noastră fiind influențată de cicloni mediteraneeni, ori de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric și est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african.

Temperatura maximă absolută a lunii a fost de 40.8°C și s-a înregistrat la Mărculești ( Bărăgan) în data de 13 mai 1958, când și la București termometrul a marcat 36.9°C. Minimele lunare au coborat la Vf. Omu până la –16.0˚C în 14, 15 mai 1940 și tot în același an s-au înregistrat –10.1°C la Campulung Moldovenesc, mai anubță meteorologii. 

Ploi torențiale, frecvente în luna mai în unii ani, au contribuit la înregistrarea unor cantități maxime lunare excepționale: Piria (jud. Dolj) 890 l/m2 în 1897; Bontești (jud. Vrancea) 693.9 l/m2 in 1897; Filipeni (jud. Bacău) 587.5 l/m2 în 1926; Sannicolau Mare (jud. Timiș) 236.2 l/m2 în 1939; Nădrag (jud. Timiș) 297.0 l/m2 în 1912; Oravița (jud. Caraș Severin) 311.4 l/m2 în 1957 etc.


 


Citește și:

Vremea se încălzește la Constanța. Prognoza meteo pentru perioada următoare