#DobrogeaDigitală „Piatra de încercare a pedagogiei ştiinţifice trebue să fie libertatea elevilor, absolut trebuitoare, pentru a da voie dezvoltării manifestărilor individuale“

 
 

• Constantin V. Buțureanu, cel care a tradus cartea, a structurat cartea în 20 de capitole, dacă nu luăm în calcul dedicația și prefața.

 
 „Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“ ilustrează o traducere a cărții semnată de dr. Maria Montessori (n.1870 d.1952), profesor universitar la Universitatea din Roma. A fost tradusă din italiană în română de Constantin V. Buțureanu care a reușit să o publice în 1922 la editura „Cartea Românească“.
 


Lucrarea prezintă diferite tehnici pedagogice inovatoare pentru acele vremuri, elaborate de profesorul italian Maria Montessori. Interesant este că la traducerea cărții au fost adăugate și alte capitole care nu se regăseau în original. Noile capitole au fost trimise special de însăși Montessori pentru a le publica în ediția românească. Redăm mai jos și scrisoarea pe care aceasta a atașat-o la momentul  transmiterii noilor capitole:
 
„Non vorrei alcun vantaggio materiale; il mio massimo interesse sarehbe che le mie esperienze patessero esser conosciiite.dagli educatori di Rdmenia. La Rumenia e un paese qui, in Italia, molto famigliare, molto fraternamente simpatica. La vostra Regina Elisabetta e a tutti noi vicimi al cuore per la sua anima, pei siioi serifi e per le siie opere pubbliche a vantaggio dei cieclii.“

   
 
Istoricul Metodelor
 
„Pentru a construi o pedagogie ştiinţifică, trebue să urmăm altă cale, decât cea pe care am fost obişnuiţi până acum.

Trebue ca prefacerea şcoalei să meargă mână în mână cu aceea a corpului didactic. Dacă învăţătorii au fost pregătiţi pentru observare şi iniţiaţi la experienţă, e bine să-i punem într’o şcoală unde ei să poată observa şi experimenta.

Piatra de încercare a pedagogiei ştiinţifice trebue să fie libertatea elevilor, absolut trebuitoare, pentru a da voie dezvoltării manifestărilor individuale. Dacă o pedagogie trebue să se nască din studiul individual al elevului, ea va proveni numai dintr’un studiu făcut asupra fiinţelor libere.

În zadar vom aştepta o renovare a educaţiei de la examinarea metodică a şcolarilor de astăzi, cu ajutorul antropologiei pedagogice sau a psihologiei experimentale.

Fiecare din subdiviziunile ştiinţei experimentale are origina sa în aplicarea unei metode speciale. Bacteriologia datoreşte progresele sale metodei de izolare şi culturelor microbiene; antropologia criminală, medicală sau pedagogică datoresc pe ale lor întrebuinţării metodelor antropometrice, aplicate diverselor categorii de indivizi: nebuni, criminali, bolnavi din clinici, şcolari, etc.

Psihologia experiinentală trebue şă plece dela o exactă definiţie tehnică în experiment. În general, e important de a defini metodul, technica şi de la aplicaţiunea sa de a aştepta conţinutul, care trebue să iasă complect din experienţă.

Una din caracteristicele ştiinţei este că ea aplică metoadele sale fără ideie preconcepută asupra rezultatului experienţei. De pildă, când este vorba de-a face cercetări asupra desvoltării cutiei craniene şi a corelaţiei sale cu gradul de inteligentă, una din condiţii va fi de a ignora cât timp durează măsurarea, cari sunt elevii cei mai inteligenţi, sau cei mai înapoiaţi, pentru ca prejudecata, care ne face să credem într’o desvoltare craniană mai pronunţată la cei inteligenţi, să nu vie să altereze exactitatea măsurătorilor.

Experimentatorul trebue să se desbrace de orice idei preconcepute; printre acestea, cele mai multe ne vin dela cultura noastră.
Dacă vrem să încercăm o pedagogie experimentală, e bine să renunţăm la tot ce este articol de credinţă şi de a procedă cu metodă în căutarea adevărului.

Nu trebue, prin urmare, să plecăm de la idei dogmatice privitoare la copil, ci, din contră, de la o tehnică care să ne permită a-i lăsă libertatea, pentru a trage din observarea manifestaţiunilor sale spontane, adevărata sa psihologie. Această metodă ne rezervă, fără îndoială, mari surprinderi.

Ca şi pedagogia, şi psihologia copilului va trebui să-şi umple cadrele sale cu cuvinte succesive ale metodei experimentale. Problema constă deci în a stabili o metodă care să convie pedagogiei experimentale.

Această metodă nu va fi aceeaş de care se servesc celelalte ştiinti experimentale; dacă, asupra unor puncte, pedagogia ştiinţifică este legată de igienă, de antropologie şi de psihologie şi dacă ea le adoptă, în oarecare măsură, technică, aceste puncte de contact, nu privesc decât studiul copilului.

Fără îndoială, acest studiu al individului trebue şă fie paralel cu opera de educaţie, dar el nu formează cu toate acestea decât o parte foarte limitată şi secundară a pedagogiei.

Această carte tratează tocmai despre metoda în pedagogia experimentală; ea este rezultatul Experienţelor noastre în timp de doi ani, în Case-le dei Bambini.

Este numai o introducere, căci copiii observaţi n’aveau decât 3-6 ani; aşa cum este, această încercare va angaja pe pedagogi a urmări opera începută, dacă vreau să ia în seamă rezultatele surprinzătoare.“
 
 
Sursa foto: „Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: «Dece la învăţarea limbii latine şi a celei elene e nevoe de nuia, dar Ia franceză şi la italiană nu?»

#DobrogeaDigitală: „Scopul pe care-l urmărim, prin bucăţile de lectură, este de a ne cunoaşte cât mai bine limba“
 
#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Gherghel, avocatul poet care a scos la iveală frumusețea Dobrogei prin scrierile sale
 
Nicolae Sever Cărpinișan, primul român licențiat în jurnalism al prestigioasei universități franceze Sorbona (galerie foto)