Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:07 12 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1924-1925) File din istoria antică a localității Adamclisi - prosperitatea Tropaenilor în epoca romană

ro

11 Jun, 2020 00:00 1256 Marime text

Publicație periodică gândită să reflecte statistic situația școlară, jumătate din Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1924-1925) pe care îl puteți răsfoi online în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, respectă definiția, oferind acum, la aproape un secol de la editarea sa, tabloul a ceea ce însemna promovări, premianți, dar și venituri, cheltuieli, donații, chiar și repartiții pe ore.
În schimb, în prima jumătate cititorul va descoperi articole interesante, chiar și creații literare semnate de mirciști.
Cum este și cazul consistentului articol intitulat „Tropaeum orașul bazilicelor”, semnat de elevii Vodă Ion și Theiler Lucian, clasa a VII-a, și care ocupă 20 de pagini.
 

„Este de netăgăduit că mărgăritarul vechilor locuri creştine în Dobrogea e anticul oraş Tropaeum.
Lângă el pe un platou se ridica pe timpuri la o înălţime de 3;2 m colosalul monument comemorativ, care fu înălţat între anii 108 şi 109 de Împăratul
Traian, în amintirea glorioasei supuneri a Daciei. Edificiul rotund, care privea în depărtări, încoronat cu un trofeu uriaș era una din cele mai minunate opere ale Romanilor. În răsărit şi acum îţi Iasă o adâncă impresie când priveşti rămăşiţele cari pot fi admirate atât la muzeul din Bucureşti, cât şi la Adam-Clisi.
Cei mai renumiţi arheologi s'au ocupat la sfârşitul secolului trecut cu acest monument.
Pentru noi monumentul comemorativ al lui Traian pe care învingătorul Dacilor l-a închinat răsbunătorului zeu al războiului, Marte, în singuraticile câmpii ale Scithiei, are însemnătate întrucât a dat vechiului loc creştin numele. În apropiere pe un platou într'o vale mai adâncă se afla încă dinaintea ridicării monumentului o mică localitate. În sat poposiră colonişti
cari în parte erau soldati romani demobilizaţi, în parte băştinaşi şi alcătuiră comunitate cetăţenească.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 

Încă în anul 116 d. Cr. făcură locuitorii acestui «vicus» o statuie împăratului Traian şi se înscriseră sub formula de închinare a Tropaeum ului lui Traian
De atunci oraşul se numi după monument «Tropaeum Traiani».
Aci locul lui Tropaeum în lipsa coastei de mare, era minunat; căci se găsea în drumul care ducea dela Callatis la Axiopos şi la Durostorum dea curmezișul Dobrogei de sud, şi în marea stradă militară pe care Traian în 109 o săpă din Tracia spre Makianopolis (numit astfel după sora sa Marcia) la Dunăre spre Noviodunum, şi pe care îşi duse nu mult mai târziu împăratul Adrian însuşi trupele spre Nord, când trebui să se lupte cu Sarmaţii şi să încheie pace cu regele Roxolanilor la gurile Dunărei.
In anul 118, din această considerație, fu îmbunătățit drumul de Adrian şi chiar înfrumusețat, aşezându-se dea lungul pietre de kilometraj. Pe timpul
de pace al lui Adrian şi al lui Antonius Pius, va începe Tropaeum să înflorească foarte mult sub stăpânirea romană mai ales în timpul când se face transmutarea, în Dobrogea a multor ţărani agricultori şi crescători de vite, cari îşi părăsiră satele şi cătunele spre a veni încoace.
Sub Septimius Severus (193-211) li se dădu Tropaenilor dreptul de oraş; adică Tropaeum deveni municipiu. Astfel apare pentru prima dată într'o inscripție în anul 211.
În prima jumătate a secolului al III-lea, Severus Alexander îmbunătăți încă odată drumul militar Markianopolis - Tropaeum - Delta Dunării.
În acelaş timp i se încuviință municipiului să fie apărat cu acea împrejmuire de zid care şi astăzi formează un minunat exemplu al meşteşugului ·de întărituri la Romani. Măreţia orașului înfloritor dură numai până la sfârşitul secolului al III-lea, căci apoi veniră Goţii, dărâmară templele şi clădirile publice, distruseră altarele zeilor şi marile pietre funerare ale cetăţenilor bogaţi şi ale ofiterilor, nimiciră orașul până la temelie şi puseră astfel capăt epocei  romane din istoria oraşului”.

 
#citește mai departe în Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1924-1925): 
# Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1924-1925)
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursa foto: Facebook Nicușor Bușurică
 
Citește și:

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean: Zbuciumata istorie a Teatrului „Fantasio“ se identifică cu destinul lui Demostene Tranulis

 
Comentarii








Cele mai recente postari