Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:45 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Alecsandri, martor al unei tumultuoase idile florentine

ro

21 Jul, 2020 00:00 2356 Marime text


Astăzi se împlinesc 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic și diplomat, fruntaș al „revoltei poeților” – așa cum a fost denumită în epocă Revoluția de la 1848 – figură emblematică a vieții culturale românești din cea de-a doua jumătate a secolului XIX.
„Bardul de la Mircești” a întreținut o minunată prietenie cu Costache Negri, căruia Pericle Martinescu i-a dedicat o monografie atent documentată și pe care o puteți citi integral în Biblioteca Digitala ZIUA de Constanța.

Cei doi au fost profund legați și au avut chiar destine sentimentale similare, fiindu-și martori reciproci ai iubirilor tragice care le-au marcat viața. Alecsandri s-a îndrăgostit iremediabil de sora amicului său, Elena Negri dovedindu-se sufletul pereche, sursa inspirației poetice, dar și a suferinței devastatoare, căci iubita i-a fost răpusă timpuriu de o boală necruțătoare, murind chiar în brațele lui.
Din volumul citat mai sus, am extras un fragment în care autorul surprinde începuturile pariziene ale prieteniei de o viață între cei doi scriitori, precum și călătoria lor în Italia, unde Alecsandri este martorul unic al idilei lui Negri cu Giuseppina, femeia de care n-a avut parte, însă căreia i-a rămas credincios până la moarte.
 

„În cadrul acestor reuniuni l-a întîlnit Negri pe Alecsandri, la începutul anului 1839. Deşi între ei era o diferenţă de vîrstă de aproape zece ani, cei doi tineri se împrieteniră din primul moment, datorită afinităţilor sufleteşti şi preocupărilor literare. comune amîndurora. Negri preţuia în Alecsandri pe poetul ale cărui prime poezii circulau în manuscrise prin Moldova, unde ajunseseră şi în mîinile surorilor sale, şi în special ale Elenei, care le citise şi îi vorbise despre ele fratelui său.
Alecsandri la rîndul lui admira în Negri pe omul cu spiritul limpede şi echilibrat şi cu o experienţă mai bogată, care cunoştea atît de multe lucruri şi a cărui prezenţă în cercul prietenilor era totdeauna atît de plăcută. Aveau apoi aceleaşi gusturi : eleganţa vestimentară a lui Negri deveni repede un model pentru mezinul său prieten, iar pasiunea pentru călătorii a celui mai în vîrstă exaltă imaginaţia celui mai tînăr. Se întîlneau foarte des, discutau, se plimbau, se duceau împreună la balurile din timpul carnavalului - de balul Musard îşi va aminti Alecsandri chiar la adînci bătrîneţi - erau, într-un cuvînt, nedespărţiţi.
Alecsandri se apropia de sfîrşitul studiilor sale la Paris, unde stătuse cinci ani fără întrerupere, urmînd rînd pe rînd cursuri de medicină, inginerie şi drept, fără a se putea fixa asupra unei cariere. Bineînţeles, el îi împărtăşi de la început prietenului său dilema aceasta ce-l frămînta într-un chip foarte obsedant. Negri, care nici el nu se putuse fixa asupra unei profesiuni, îl sfătui şi chiar îl determină atunci pe Alecsandri să renunţe la orice alte intenţii şi să se consacre exclusiv literaturii. Sfatul său a fost hotărîtor pentru Alecsandri care, chiar din acel moment, a abandonat studiile aride ce nu se lipeau de inima lui şi s-a dedicat pentru totdeauna literaturii.
În aceste împrejurări s-a înfiripat şi s-a închegat între cei doi tineri o prietenie pe cît de sinceră şi adîncă, pe atît de trainică şi frumoasă, ce va dăinui pînă la sfîrşitul vieţii lor. Negri îi vorbi îndelung lui Alecsandri despre Italia, despre aspiraţiile ei naţionale, asemănătoare cu ale îndepărtatei Românii, despre bogăţiile artistice şi frumuseţile ei naturale, stîrnind în tînărul poet dorinţa vie de a vizita această ţară. Şi cum în primăvara lui 1839 tocmai se pregătea să se întoarcă acasă, el îi declară lui Negri că, în drumul spre Moldova, nu va mai urma ruta obişnuită prin Germania, ci va trece prin Italia, propunîndu-i să-l însoţească, măcar o parte a călătoriei, şi să-i arate şi lui ţara cea mult lăudată. Negri primi cu bucurie asemenea propunere şi porni împreună cu proaspătul său prieten şi cu vărul acestuia, Nicolae Docan, din nou spre Italia.
Călătoria celor trei tineri moldoveni de la Paris pînă la Iaşi, unde au venit cu toţii, a durat mai bine de o jumătate de an. Dar partea cea mai mare a timpului ei şi-au petrecut-o în Italia - şi Alecsandri ne-a lăsat despre acest intinerar o relatare amănunţită, plină de vervă şi colorit.
După ce au trecut prin Lyon şi Marsilia, au traversat marea la Livorno, de unde s-au abătut spre Roma. De acolo au vizitat, se înţelege, Neapole, s-au întors apoi pe mare spre nord, şi trecînd prin Parma, Ravena şi Padova, au ajuns la Veneţia, poposind prin sate şi hanuri pitoreşti, unde erau luaţi drept nişte «alteţe», şi gustînd peste tot, din plin, bucuria de a trăi. «Natura ni se părea mai veselă, scria Alecsandri, seninul cerului mai limpede, cîntările păsărilor mai dulci! Părea că ni se ridicase de pe ochi un văl întunecos şi de pe inimă o greutate apăsătoare.» Negri, conducătorul grupului, ocolea parcă anume Florenţa. Totuşi, pînă la urmă ajunseră şi în oraşul de pe malurile Arnului, şi înflăcărata lui idilă, al cărei martor va fi de astă dată şi Alecsandri, avea să reizbucnească pe neaşteptate, cu aceeaşi putere.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF 

 

Într-o zi, pe cînd cei trei tineri stăteau la o masă pe terasa cafenelei Donne (Donney et Neveux), locul de întîlnire al protipendadei florentine, Giuseppina, revenită între timp în oraş, îl zări de la fereastra hotelului pe Negri, care îşi pierduse orice speranţă de a o mai revedea vreodată. Artista se travesti repede într-o buchetieră, coborî, își umplu brațele cu buchete de flori și apăru pe terasă. Negri se pomeni cu un buchet de violete de Parma lăsat pe masă, în fața lui, de femeia care se făcu numaidecît nevăzută, înainte de a fi fost recunoscută de el. Negri, fără să bănuiscă cine este «buchetiera», ridică violetele de pe masă, dar cînd vru să le ducă la buze, cu un gest calm, observă deodată între flori un bilețel în care Giuseppina îi indica locul unde îl aștepta: «Domul Santa Maria del Fiore». Cutremurat, sări de pe scaun, alergă, o găsi acolo, o îmbrățișă fierbinte – probabil făcură jurăminte de credință în fața altarului – apoi dispărură amîndoi din oraș, fugind din calea tutorelui gelos a cărui umbră o urmărea necontenit pe artistă.
Cîteva zile, Alecsandri nu mai știu nimic despre prietenul său, și era foarte îngrijorat de soarta lui. Dar în curînd el află ascunzișul celor doi fugari – Negri îl înștiințase, desigur. Retras într-o căsuță modestă de pe malul mării, la Civitavecchia, ei au petrecut acolo trei luni, în liniște și desfătări, la adăpost de iscodirile urmăritorului. Alecsandri era singurul martor al idilei lor. Făceau împreună plimbări prin împrejurimi, se duceau deseori la Roma, ei doi, uneori însoțiți și de Giuseppina, agrementînd povestea de dragoste a lui Negri cu vizitarea monumentelor din Cetatea eternă.”

 
#citește mai departe în „Costache Negri”, de Pericle Martinescu
 
 

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

  
 

Sursa foto: captura youtube/arhiva TVR 

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: Desăvârșit patriot, prezent în „toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor”

 


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari