Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:36 16 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Histria, cetatea primei monede

ro

15 Nov, 2023 17:00 1434 Marime text

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta organizează Expoziția „Dobrogea 145”, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millenials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
 
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum -  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 
Astăzi prezentăm moneda de la Histria.
 
 
 
Părintele istoriei, Herodot, a scris, în urmă cu două milenii ți jumătate, următoarele rânduri: „Istrul, după ce străbate întreaga Europă, se varsă în mare, și anume în Pontul Euxin, lângă Histria, cetate locuită de coloniștii milesieni...“
Acesta este locul de o importanță extraordinară: aici s-a născut primul oraș de pe teritoriul actual al României (în sec. VII î.H.) și tot aici a fost bătută prima monedă (cca. 480-475 î.H.), cea mai veche emisă pe aceste pământuri carpato-danubiano-pontice.
 
Când spui Histria, automat, gândul te duce la simbolul cetății, vulturul de mare ce ține în ghearele sale un delfin.
 
Povestea monedei histriene a început încă de la ctitorirea coloniei, în sensul că orașul a început să se dezvolte din punct de vedere economic într-un ritm foarte alert. Raporturile comerciale derulate între greci și autohtoni au fost dublate de tranzacții fructuoase și de legături solide între Histria și marile centre din lumea greacă. Colonia vest-pontică și-a dezvoltat și exploatat un bogat teritoriu agricol (chora histriană), obținând în același timp venituri generoase din vânzarea peștelui prins la Gurile Dunării.
 
Mai întâi, tranzacțiile s-au făcut cu ajutorul însemnelor premonetare, precum vârfuri de săgeți, din bronz, atestate în număr mare în coloniile Pontului Stâng. De asemenea, erau folosite monede deja emise de alte orașe din lumea greacă. Primele monede din istorie au apărut în vestul Asiei Mici, în regatul Lydia, în sec.VII-VI î.H. Ulterior, alte orașe (grecești) vor bate propriile monede, iar Olbia și Sinope (tot o colonie a Miletului) emit chiar piese în care, pe avers, se găsește vulturul de mare ce ține în gheare un delfin.
 
În mai puțin de un secol de la întemeiere, Histria devine un mare centru de producție, iar viața comercială înfloritoare conduce, implicit, la dorința de a bate propria monedă, luând ca exemplu modelul orașelor mai sus-citate.
 
Și astfel apare, în anii 480-475 î.H., prima monedă histriană: o drahmă de argint, turnată, unde pe avers, într-un pătrat adâncit, este trecut atât simbolul vulturului pe delfin (orientat spre stânga), cât și legenda IΣTPI (ISTRI), după numele grecesc al fluviului Dunărea. Pe reversul piesei se găsesc două capete umane bărbătești, alăturate și inversate, care au fost considerate reprezentări ale Dioscurilor sau ale unor alte divinități protectoare.
 
După această primă monedă, Histria devine și mai puternică, ajungând polisul cel mai dezvoltat economic din vestul, dar și din nord-vestul Mării Negre. Între aniii 450-350 î.H., în atelierele monetare din cetate apar noi emisiuni. Acestea sunt de două mari tipuri: unul cu roata cu patru spițe pe avers și legenda IΣT (Ist), iar cel de al doilea - cu reprezentarea zeului fluvial Istros, pe avers și emblema cetății pe revers.
 
În epoca elenistică apar și monede de bronz, pe aversul acestora fiind reprezentate diverse divinități precum Apollo Ietros (Tămăduitorul), Hermes, Demetra sau Helios.           Cele din urmă emisiuni din perioada autonomă a orașului (înainte de instaurarea administrației  romane), în sec. I d.H.) o au pe avers pe zeița Athena,  iar pe revers un caduceu cu legenda IΣTPI (ISTRI).
 
Drahmele histriene (cu diversele lor diviziuni) au circulat, timp de sute de ani, pe o arie foarte vastă, ele fiind descoperite nu doar pe teritoriul dobrogean, ci și în Moldova, Muntenia, Bulgaria etc. Greutatea unei piese s-a schimbat de-a lungul timpului: monedele de sec. V î.H. aveau în jur de 7-8 grame, pentru ca ulterior, ele să scadă la 5-6 grame.
 
Indiferent de locul în care au fost folosite sau de tipul operațiunii comerciale, drahmele de argint de la Histria au spus o poveste: cea a unui mare oraș grecesc vest-pontic al cărui simbol, milenar, este.... Vulturul pe Delfin.
 
Citește și:
LIVE VIDEO+TEXT Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament (GALERIE FOTO+VIDEO)

#sărbătoreșteDobrogea 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari