Constanța acum 100 de ani Luna mai 1925 în presa vremii (VI)

 

 
În ediția de astăzi avem în vedere, în continuarea ediției precedente, săptămâna 19 mai - 24 mai 1925, de marți până duminică (ziarul „Dacia“ nu publică ediția de luni în acest an, iar ediţia de vineri nu este indexată în arhiva Arcanum), urmând a prezenta: Ironii și subtilități în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimente sociale locale, Buletinul juridic, Știrile Internaționale, Publicitate.
 
Ironii și subtilități în rânduri satirice
 
Ziarul dobrogean  „Dacia“ prezintă în fiecare ediție, în antetul primei pagini, fie o satiră, fie o parabolă, abordând teme de interes pentru constănțeni și nu numai, de la acea vreme:
 
„Deşteaptă-te române
Din somnul tău de moarte
În care te-adânciră
Nemernicii brătieni...“. (ediția de marți, 19 mai 1925)
 
„La şedinţa de eri a comisiunei interimare, a participat şi d. prefect Negulescu. Edilii ce’s surzi la doleanţele cetăţeneşti, împreună cu marcantul participant, dădeau sălii de consiliu, impresia unui institut de surdo-muţi.“. (ediția de miercuri, 20 mai 1925)
 
„La şedinţa de eri a Camerei,
Vintilă a afirmat:
-«Ne trebuie legi, nu scandal» .
Suntem de acord: ne trebueşte dreptate, nu o guvernare scandaloasă“. (ediția de joi, 21 mai 1925)
 
„D. Tătărăscu a plecat la Sguriţa, să ancheteze cazul Halipa.
Înainte de plecare, a comunicat jandarmilor de acolo, că e liberal - ca să n-o păţească...“. (ediția de sâmbătă, 23 mai 1925).
 
„În Cameră s-a discutat eri afacerea «Steaua Română». Discuţiunea a avut darul să facă pe Vintiiă şi Tancred-Deraere, să vadă stele verzi“. (ediţia de duminică, 24 mai 1925)
 
Cultură, educație și evenimente sociale locale
 
„Consfătuirea de la micii industriaşi“. La Bursa de Comerţ din Constanţa a avut loc o consfătuire a membrilor Uniunii micilor industriaşi din localitate. Ilie Mecu, inspector general al Băncii Naţionale, a prezentat celor prezenţi hotărârea „Creditului Industrial“ din Bucureşti, prin care se vor acorda împrumuturi „micei industrii constănţene, dintr-un fond anume destinat în acest scop“.
 
„Sărbătorirea zilei Eroilor“. În salonul Cercului Militar a avut loc o consfătuire cu privire la întocmirea programului pentru serbarea „Eroilor Neamului“, convocată de d. general Vlădescu comandatul diviziei a IX-a. Au luat parte: general Uică, Gr. Ştefu, prefectul poliţiei, Radu Roşculeţ, directorul Prefecturii, Petre Niţescu, ajutor de primar, doamna Duma, directoarea şcolii normale de fete, părintele Rădulescu, directorul seminarului teologic, căp. Nie. Ştefan, preşedintele asociaţiei invalizilor din Constanţa, coloneii Brătoianu, Milcu, Valeu, Abagiu, revizor şcolar, I. N. lonescu, secretarul general al Camerei de comerţ G. Papazogiu, preşedintele comunităţii elene şi C. Ghinsberg, preşedintele comunităţii israelite etc.
 
„M.S. Regina Maria la Constanţa“. Regina Maria va sosi în Constanţa, cu trenul regal, pe 22 mai 1925, fiind însoţită de doamnele de onoare. Suverana va rămâne în Constanţa o zi, în care va vizita lucrările palatului regal de la Mamaia, urmând ca zilele următoare să le petreacă Bazargic.
 
Spectacolele și filmele de la cinema. Aflăm că la Cinema „Regal“ au rulat „Criminala“, „Frate și sora“, „Două suflete“. La Parcul Arena „Grand” este redat „Misterele de la Moulin Rouge“. La cinematograful „Majestic“ va fi redat „Cadavrul viu“.
 
„Patronul regimentului 13 artilerie“. În sala de recepţie a regimentului 13 artilerie a avut loc serbarea Sfinţilor Constantin şi Elena, „patronii spirituali ai acestui regiment“. Au participat preotul N. Pavelin, colonelu Vâlcu, comandantul regimentului, colonelul Brătoianu, generalul Vlădescu, generalul Pâtraşcu, colonelul Vâlcu şi Brătoianu, prefectul Negulescu, domnul Haven, consul american şi căpitanul invalid Nie. Ştefan.
 
„Sanatoriul societăţii «Scena»“. Pe 25 mai 1925 va avea loc în Constanţa, punerea pietrei fundamentale a Palatului episcopal, în prezenţa miniştrilor Ai. Lapedatu, Ministerul cultelor şi dr. Anghelescu, Ministerul instrucţiunii publice. După banchet, miniştrii însoţiţi de episcopul Ilarie, vor pleca cu la Techirghiol unde vor participa la punerea pietrei fundamentale a sanatoriului artiştilor români şi apoi Ia Tatlageac, pentru alegerea locului unde se va construi o mănăstire.
 
Buletinul juridic
 
Recurs la Înalta Curte. Înalta Curte de Casaţie s-a propunţat asupra recursului acţionat de N. D. Cocea, împotriva sentinţei Curţii de Apel Constanţa, prin care a fost condamnat la 1 an şi jumătate închisoare pentru crimă de „Ies majestate“. „lvindu-se divirgenţă. recursul se va judeca din nou, de aceeaş secţie complectată cu alţi judecători“.
„Promulgarea legii pentru accelerarea judecăţilor“. În Monitorul Oficial, nr. 108, a fost publicată legea cu privire „la unificarea unor dispoziţiuni de procedură civilă şi comercială pentru înlesnirea şi accelerarea judecăţilor înaintea tribunalelor şi Curţilor de Apel, precum şi pentru unificarea competinţei judecătoriilor“.
 
„Procesul Hawen-Marco“. Secţia a II-a a Tribunalului Constanţa a judecat „opoziţia lui Adenar Marcovici, împotriva sentinţei aceluiaş tribunal prin care fusese condamnat la 6 luni şi o zi închisoare pentru un şantaj ce l-ar fi exercitat asupra d-lui B. Hawen consul al Statelor Unite în localitate“. Tribunalul a respins cererea, dar Marcovici a făcut apel.
 
„Procesul Kalfayan“. Curtea de Apel Constanţa este competentă să judece apelul formulat de zaraful Alexandru Kalfayan împotriva sentinței Tribunalului Constanța, prin care fusese condamnat la 15 zile închisoare, plata unei amenzi de 500.000 lei și despăgubiri civile de 1 leu pentru contravenție legată de legea devizelor. Apărarea, reprezentată de avocații Al. Gherghel și Istrati Micescu, a cerut în primul incident excluderea părții civile – Oficiul central de Devize, susținând că legea nu permite acestei instituții să fie parte civilă și să participe la proces, argument combătut de avocatul Fințescu și procurorul general Dimitriu. Curtea a respins această cerere.
 
În legătură cu al doilea capăt de acuzare, apărarea a susținut nulitatea proceselor-verbale de constatare, pe motiv că nu fuseseră întocmite de persoane cu împuternicire legală. Curtea, după dezbateri, a unit acest „incident cu fondul cauzei“. Avocații au mai cerut admisibilitatea probei cu martori pentru a demonstra posibila falsificare a proceselor-verbale. Curtea a admis acest „dilatoriu“, fixând data de 2 iunie 1925 pentru audierea martorilor şi judecarea apelului în fond.
 
„De la Curtea cu juri“. Procesul lui Petre Bălănescu din Buzău, strada Rozelor 23, „care a atentat la pudoarea fetiţei Lina Urziceanu din Constanţa, str. Mihail Cogălniceanu 9, a fost amănat din lipsă de procedură“. Ulterior, juraţii, în urma probatoriului administrat, l-a achitat pe Bălănescu, găsindu-l nevinovat.
 
Concurs pentru grefieri. Pe 25 iunie se va susţine examenul pentru ocuparea locurilor vacante de impiegaţi la grefele instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţi de Apel din Constanţa.
 
Polițe protestate. Aflăm că au apelat la polițele protestate, în perioada 4-11 mai, următorii: Armenack Hangian, Petre Ghinea, Balerca Costache, Constantin Murgu, Duică Custură, Marin I. Dima, Friderich Reichard, Stoiciu Petcu, D. Arieşeanu, Mustafa Ibrahim.
 
Publicitate
 
A doua pagină a fiecărei ediții a ziarului „Dacia“ este dedicată reclamelor. Pagina conține numeroase anunțuri, promovând afaceri locale. Iată detaliile reclamelor:
 

 
Va continua.
 
 
Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.



Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, respectiv dina nul 1925, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.
 
Proiectul „Constanța acum 100 de ani“), lansat în 2024, continuă în anul 2025, având același scop și folosind aceleași mijloace, însă sub o altă formă, spre a oferi cititorului o lectură cât mai plăcută. Pentru a întări utilitatea istorică și pentru a prezenta evenimentele sub o formă cât mai cuprinzătoare și structurată, în edițiile ce urmează vom prezenta cumulat mai multe numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, prezentând, de facto, câte o săptămână de activitate a cotidianul ante-menționat, deci o săptămână din viața urbei constănțene a anului 1925.
 
Pentru a facilita lectura, considerăm oportună prezentarea cronologică în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“, după cum urmează: într-o ediție vor fi integrate textele referitoare la Editorial, Politica și administrația locală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc), iar în altă ediție:  Ironii și subtilității în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimentele sociale locale, Buletinul juridic, Știrile Internaționale, Publicitate.
Ziarul Dacia este pus la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de Arcanum.
 
Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.
Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 
Citește și:
 
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol