Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:48 07 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

ro

05 May, 2021 00:00 1330 Marime text

Localitatea Tekirghiol a fost locul căutat de cei suferinzi în perioada interbelică, fiind locul alinării sufrinţelor multor pacienţi care veneau să se bucure de efectele benefice ale apei sărate şi a nămolului în tratarea diferitelor afecţiuni.


Legenda vorbeşte de un anume Tekir, om cu stare, bogat, care în condiţii vitrege a devenit sărac şi singur, pierzându-i pe cei dragi. Singurul sprijin pe care îl avea era un cal alb bătrân şi costeliv, numit Belghir. Valea Muratanului le oferea hrană vara, iar iarna permitea vântului să şuiere ameninţător. După o discuţie plină de întrebări cu un hoge la fel de bătrân, animalul şi bătrânul Tekir se scăldau în lac şi îşi înmuiau oasele în nămolul fin. După un timp bătrânul cunoscu o revigorare a organismului, iar picioarele sale căpătaseră putere. Vestea s-a răspândit rapid, iar oamenii au venit să vadă minunea.



Localitatea se află la 18 km de oraşul Constanţa la o altitudine de 20 m faţă de nivelul mării. Apropierea de mare are efecte benefice, regeneratoare pentru cei suferinzi. Copiii bolnavi de rahitism şi anemi, precum şi adulţii surmenaţi şi cei care se confruntau cu debilitatea, se linişteau în apropierea lacului şi a mării.


Doctorul I.,N. Dona spunea despre Tekirghiol că “plaja e ferită de curenţi şi vântul nordic, prin faleza sa înaltă şi prin trei colţuri sau promontorii care îi formează, ca trei ziduri de apărare. Orientarea unei plaje faţă de vânturile dominante ale regiunii, importă foarte mult din punct de vedere climatoterapeutic”. Media vânturilor de mare se află la nivelul de 50%, vântul predominant fiind cel de Est şi de Est-Vest. Variaţia temperaturii de la o zi la alta este minimă.
Doctorul Al. Saabner-Tuduri considera că localitatea Tekirghiol era o staţiune climaterică maritimă.


Populaţia musulmană a locului considera lacul din localitate ca fiind “medicul nostru”. Ghiolul măsoară 1000 de hectare, având o formă neregulată. În dreptul sanatoriului Eforiei se afla o porţiune de nămol, situată la 12 metri de la margine. Mirosul eera puternic sulfuros. Culoarea nămolului variază de la gri la negru închis. Apa ghiolului are o salinitate de 55/397 ‰, (apa Mării Negre având doar 13,021‰), fiind bogată în brom, clor, sodiu, magneziu şi potasiu.
La adâncime apa este limpede şi lipsită de orice urmă de vegetaţie şi animale marine.
Lacul Tekirghiol rivaliza cu alte zone de tratament din Europa: Daxul, St. Amand, Franzens, Marien-Bad, Ischl. Pistjian, Teplitz, Acqui, Albano, Balaton-Füred şi limanurile din Rusia. Apa şi calităţile nămolului au fost atent studiate de cercetătorul francez P. Carnot, director în cadrul laboratorului de chimie al Şcolii de mine din Paris.


De pe urma calităţilor apei şi a nămălului aveau de câştigat şi locuitorii aşezării sau cei care aveau în proprietate diferite stabilimente. Se ofereau spre închiriere case particulare, un exemplu fiind avocatul G.C. Anastasiu, cu domiciliul în Constanţa, ce avea o proprietate pe bulevardul Ghica, aproape de farmacie, ce oferea spre închiriere o casă cu două camere, un restaurant şi două prăvălii. Acestea se închiriau în perioada 15 mai-15 septembrie.


Un medic renumit al staţiunii era doctorul balneolog Borgovan care avea cabinet în Hotelul Cernat-Cretzu, unul din renumitele hoteluir ale localităţii. Acesta consulta copii şi adulţi li oferea soluţii medicale şi scheme de tratament pentru cei suferinzi.


Putem conchide prin a spune că pe lângă faptul că zona era pitorească, aceasta asigura o anumită linişte interioară şi reprezenta locul ideal pentru tratarea diferitelor afecţiuni, atât la copii, cât şi la adulţi.


Surse bibliografice:
***Minorităţile naţionale din România. 1918-1925, coordonatori. Ioan Scurtu, Liviu Boar, Arhivele Statului din România, Bucureşti, 1995
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București




Plaja şi băile de soare de la Movilă-Tekirghiol
 
Comentarii








Cele mai recente postari