Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
05:35 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Dispozitivele de apărare fluvială și maritimă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

ro

31 May, 2023 00:00 3548 Marime text
 
  • Apărarea frontierelor fluviale și maritime a revenit „Diviziei de Dunăre" și  „Detașamentului maritim Sulina". În cadrul primei forțe acționau: Compania de debarcare maritimă, 5 monitoare, 2 vedete fluviale, Grupul de arme sub apă. Gruparea tactică Tulcea era compusă dintr-un pluton de transmisiune, compania observare. Grupul fluvial avea în componență două monitoare, două vedete fluviale, două vedete dragoare, Secția arme sub apă, convoiul de aprovizionare.
Subdetașamentul Sulina comanda batalionul 16 infanterie marină, artileria de coastă, o baterie cu 4 tunuri, calibru 120, o baterie cu trei tunuri, alibru 101,6 mm și două secții calibru 13,2 mm.

România avea în dotare 7 monitoare: I.C. Brătianu, L. Catargiu, A Lahovary, , M. Kogălniceanu, , Basarabia, Bucovină, Ardeal. Dintre acestea, șase erau modernizate și aveau un grad de eficacitate sporit față de cele sovietice, atât în ceea ce privește protecția cât și în ceea ce privește gurile de foc.

Apărarea litoralului a revenit „Diviziei de Mare", care avea în componența sa Forța Navală Maritimă:  distrugătoarele - NMS Regele Ferdinand, NMS Regina Maria, NMS Mărășești, NMS Mărăști; canonierele - Lt.cdor Stihi Eugen, cpt. Dumitrescu, Slt. GhiculescuIoan; torpiloare - Năluca, Sborul; nave postmine -Amiral Murgescu, Durostor; Grupul submarin și vedete torpiloare- Constanța, Delfinul Vijelia, Viscolul, Viforul; crucișătoare auxiliare- Dacia, Regele Carol, precum și alte nave rechiziționate.

Tunurile erau amplasatela Tataia sau la Sulina, având calibrul de 125 mm. Se înregistrau întârzieri în ceea ce privește amplasamentul unor tunuri în poziții strategice de-a lungul fluviului sau în zona litoralului.

Comandamentul german a fost interesat de apărarea coastelor maritime ale României și a amplasat la Agigea, bateria germană Tirpitz, ce avea calibru de 280 mm, fiind instalată în prima parte a anului 1941.

Bateria Tataia avea misiunea de a apăra portul și orașul, iar focul deschis urma să fie utilizat în cazul apropierii aviației inamice sau a navelor inamice, în cazul apropierii de litoralul românesc. Zona cuprinsă între Capul Midia și Tuzla era atent monitorizată pentru a respinge atacurilor navale și a acțiunilor de debarcare.

Sovieticii împânziseră cu baraje de mine drumurile costiere spre Odessa, litoralul transnistrean și litoralul Crimeii.

Pentru o apărare eficientă au fost amplasate baraje de mine și a fost reorganizată artileria de coastă. În anul 1942 se crea bateria Mihai, ce avea în dotare trei tunuri cu diametrul de 170 mm, iar bateria Carol avea trei tunuri cu calibrul de 105 mm, iar în anul 1943 se crea bateria Mărăcineanu, din secția plutitoare.

Una dintre cele mai importante operațiuni de minare s-a desfășurat în perioada 15-19 iunie 1941, misiune la care au luat parte Forțele Navale Maritime. În total au fost amplasate 5 rânduri de mine de tip Vickers și U.C, în lungime de 5,5 mile marine. Minele au fost amplasate cu ajutorul puitorului de mine Amiral Murgescu. În zona Midia-Tuzla a fost aplasat un alt cordon de mine care avea un rol foarte important în apărarea coastelor maritime și a Constanței.

În prima parte a conflictului, a existat o preocupare permanentă a autorităților militare și civile de a apăra portul Constanța, orașul și locuitorii săi, de eventuale atacuri ale inamicilor sovietici.
 
Bibliografie selectivă
AMR, fond Artileria de coastă, dosar 46/1940
AMR, fond 375, dosar 4/1940
Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și mareșalul Antonescu. Relațiile germano-române.1938-1944, Editura Humanitas, București, 1994
George Petre, Ion Bitoleanu, Tradiții navale românești, București, 1991
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea - Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari