Istoria Dobrogei - Bibliografie - Kataskepenos (sec. XI-XII) „Viața și faptele și povestirea unor minuni ale Sfântului nostru părinte Chiril din Philea scrisă de Sfântul Nikolaos Kataskepenos”

• Biografia scriitorului bizantin Nikolaos Ketaskepenos este puțin cunoscută. El s-a născut către sfârșitul secolului XI și a trăit, ca monah, într-o mănăstire de lângă orașul Derkos din Tracia, ctitorie a familiei sfântului Chiril din Philea. După ce împăratul Manuel I Comnenul (1143-1180) a construit mănăstirea Kataskepe, pe malul strâmtorii Bosfor (Turcia europeană/Turcia asiatică), a chemat acolo pe cei mai importanți călugări, printre care și Nikolaos, care a adoptat numele Kataskepenos, conform obiceiului monahilor bizantini. De la Kataskepenos au rămas opere teologice, publicate parțial, și epistole.

Chiril din Philea (estul Traciei/Bulgaria-Grecia-Turcia europeană) (1015-1110) a fost o personalitate a monahismului bizantin din secolele XI-XII. El s-a căsătorit în 1035, între 1042-1045 a lucrat pe o corabie. Prin 1051-1056 s-a retras la mănăstirea ctitorită de familia sa, bucurându-se de reputația unui sfânt și fiind consultat de diverse personalități ilustre, printre care împăratul Alexie I Comnenul (1081-1118). Ca unul dintre apropiații lui Chiril, Nikolaos a organizat înmormântarea sfântului și a redactat biografia acestuia. „Viața lui sfântului Chiril din Philea” este un important izvor istoric al secolelor XI-XII, deoarece autorul a fost contemporan cu subiectul. (A. Elian & N. Ș. Tanașoca)
 
1
1031-1043. Sfântul Chiril din Philea călătorește ca marinar la cetățile de pe malul Dunării
Și a mai spus [Sfântul Chiril – nota editorilor români]: „Am plecat odată spre cetățile de la Dunăre , pentru o afacere. Și ducând-o la capăt, ne-am întors acasă”.
Editorii români notează că pasajul reflectă relațiile comerciale ale orașelor de la Dunărea de Jos cu Bizanțul într-o perioadă lipsită de incursiuni pecenege, fiind citați în acest sens: Gh. I. Brătianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, Bucuresti, 1935;  Haralambie Mihăescu, „Revue des etudes sud-est europeennes", I, 1963, 3-4; Petre S. Năsturel, „Revue des etudes sud-est europeennes, IV, 1966, 3-4; Petru Diaconu, Les Petchenegues au Bas-Danube, Bucharest, 1970; Ion Barnea, Din istoria Dobrogei, III, 1971.


                                                                                               
2
Înainte de anii 1051 1056. În timpul unei invazii pecenege, sfântul Chiril nu se refugiază în cetatea Derkos, cum au făcut alți laici și călugări
22, 1. A avut loc o năvălire a străinilor [pecenegi – n. e. r.] asupra regiunii Tracia [denumire generică pentru fosta regiune antică din estul Peninsulei Balcanice]. Și cum toți se refugiau în cetăți de frica lor, s-a refugiat și ava Matei împreună cu frații săi de călugărie în cetatea Derkos. Dar cuviosul frate al lui [sfântul Chiril – n. e. r.] n-a vrut să meargă împreună cu ei din pricina că-1 supăra prezența mulțimii, ci s-a dus într-un loc mai liniștit de lângă lac și, înălțându-și o colibă în părțile acelea mlăștinoase, a rămas acolo până ce Dumnezeu i-a izgonit din țară pe acei dușmani cu care ne pedepsise.
 
3
1064 (sau 1078 - 1081). În timpul unei invazii pecenege, sfântul Chiril refuză din nou să se refugieze în Derkos
29, 1. Iar când neamul prea scârnav al sciților [denumire generică dată de bizantini barbarilor de la nordul Dunării de Jos] [pecenegii – n. e. r.]  a pornit în masă să prade Apusul [provinciile bizantine balcanice – n. e. r.], a ajuns chiar până în părțile Traciei . Și în vreme ce toți se refugiau în cetăți din pricina primejdiei care-i amenința, cuviosul n-a vrut să meargă în cetatea Derkos, din pricina mulțimii [care-1 supăra – n. e. r.] < ....>
 


4
29 aprilie 1091. Victoria lui Alexie I Comnenul asupra pecenegilor
29, 11. Atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu și prin împreună lucrarea împăratului a fost potolită și bântuirea de nesuportat dezlănțuită de sciți  [pecenegi – n. e. r.] <... >.
 
5
După 1091. Sfântul Chiril a convertit la creștinism pecenegi
47, 7. Daca aș vrea, așadar, să amintesc pe câți i-ai apropiat de Hristos, prin sfântul botez, folosindu-te de cuvântul tău de învățătură pătruns de înțelepciunea lui Dumnezeu, oameni de toate limbile, mi-ar lipsi timpul să povestesc. Și mai ales pe sciți [pecenegi – n. e. r.]. Căci, prin împreună lucrarea și harul lui Dumnezeu, în chip sensibil și inteligibil, pe ei care erau lupi, transformându-i, i-ai făcut oi, pe toți i i-ai adăugit turmei lui Hristos, trecându-i prin baia nașterii din nou.
Editorii români notează că pasajul, face parte din conversația sfântului Chiril cu împăratul Alexie I, se referă la convertirea la creștinism a pecenegilor supraviețuitori înfrângerii decisive de la Lebunion (29 aprilie 1091).
 
Bibliografie
La vie de Saint Cyrille le Philiote, moine byzantin (+ 1110) Introduction, texte critique, traduction et notes par Etienne Sargologos, F.S.C., Subsidia Hagiographica, 39", Bruxelles, 1964.
Alexandru Elian & Nicolae Șerban Tanașoca (redactori responsabili) / ACADEMIA DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE - INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. III. Scriitori bizantini. Sec. XI-XIV,  Ed. Academiei R. S. R., București, 1975 (Nikolaos Kataskepenos)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța


Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Georgios Kedrenos (sec. XI-XII) - „Compendiu de istorii” (VI)