Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:14 28 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Glorie eroilor neamului! Mihail Cerchez, generalul „foarte ambiţios în suflet“

ro

15 Jan, 2020 00:00 3056 Marime text

Între cele 11 biografii ale somităţilor de sorginte armeană din cuprinsul volumului „Armeni sub cupola Academiei Române” am remarcat alte câteva personalităţi cum a fost cazul celei prezentate ieri, filozoful Vasile Conta.
 

 
Astăzi, înainte de a închide „coperţile” tomului cu cea de-a 11 biografie, a prestigiosului critic de artă Krikor Zambaccian, vă supunem atenţiei personalitatea generalului român care a condus trupele române în Războiul de Independenţă (1877) la Griviţa, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.
 

„Mihail Cristodulo Cerchez s-a născut la Bârlad, la 8 iulie 1839. După terminarea studiilor la Academia Mihăileană din Iaşi, îmbrăţişează cariera armelor, înrolându-se voluntar în armată. În 1855 avea gradul de cadet, la 23 mai 1857 este avansat sergent, iar la 10 aprilie 1857, sublocotenent. Dovedindu-se «foarte ambiţios în suflet», Mihail Cerchez urcă repede treptele ierarhiei militare: locotenent la 26 septembrie 1858 şi căpitan la 30 august 1860. Este trimis de domnitorul Al.I.Cuza în Franţa pentru a asista la manevrele militare de la Chălons. Avansat maior la 27 decembrie 1863. În anul1865 Mihail Cerchez devine membru al Societăţii «Junimea». Îşi exprimă opoziţia faţă de abdicarea lui Al.l. Cuza la 11 februarie 1866: „Avea un viu sentiment de datorie şi onoare precum a dovedit-o în mod manifest la căderea lui Cuza, desi ştia bine că prin purtarea sa avea să-şi piardă poziţiunea în armată poate pentru totdeauna».
 
Demisionează din armată, fiind însă rechemat şi, la 20 octombrie 1867, este avansat locotenent-colonel, iar apoi, la 1 ianuarie 1870, colonel şi numit comandant al Regimentului 4 infanterie de linie.(...)
 
La 23 iulie 1877, ca urmare a organizării armatei române în Armata de operaţii şi Armata (corpul) de observaţie, Mihail Cerchez este numit comandant al Diviziei de rezervă, formată din trei brigăzi de infanterie. (...)

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!


 
În ziua de 28 noiembrie 1877, unităţile comandate de Mihail Cerchez participă cu succes la acţiunile împotriva trupelor otomane, care încercau să străpungă încercuirea. Prima subunitate care pătrunde în Plevna, este batalionul din Regimentul 6 infanterie de linie din Divizia 2 infanterie.
 
Mihail Cerchez este de faţă la capitularea lui Osman Pasa, comandantul trupelor otomane, împreună cu coloneii Eraclie Arion, Anton Berindei şi Gheorghe Anghelescu. Un participant la campania independenţei, căpitanul Mihail Dimitrescu afirmă că Osman Paşa, predându-se, ar fi spus: «capitulez cu armata mea, predându-mă în mâinile junei şi bravei armate române».
 
Referitor la acest episod, Mihail Kogălniceanu arăta că Mihail Cerchez «este generalul care s-a găsit faţă în faţă cu Osman Pasa şi dacă nu i-a cerut sabia, lăsând-o la alţii, este pentru respectul către acel leu de Plevna de la care nu voia să-i ia sabia, nici chiar avându-l ca prizonier».
 
Pentru modul cum şi-a condus trupele, pentru curajul şi bărbăţia sa, Mihail Cerchez este înaintat general de brigadă la 1 decembrie 1877. (...) Pentru faptele de bravură, pentru modul remarcabil în care şi-a condus trupele din subordine, Mihail Cerchez este decorat cu «Steaua României» în grad de ofiţer, «Virtutea Militară» de aur, «Trecerea Dunării» si «Apărătorilor Independenţei».
 
În urma unei boli incurabile, încetează din viaţă la 12 iulie 1885, fiind înmormântat în cimitirul «Eternitatea» din Iaşi. La Poradim, în Bulgaria, în parcul Muzeului Ostaşului Român, se află un bust al său”.
 
#citeşte mai departe în cartea „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Facebook - Cultul eroilor Gorj
 
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: I.L. Caragiale îl considera pe Missir „cel mai omenos şi inteligent prieten al său”

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Controversatul muzicolog şi publicist Matei Socor, preşedinte al Uniunii Compozitorilor, al Radiodifuziunii şi al agenţiei Agerpres

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Mihai Eminescu, despre marele filosof Vasile Conta - „Are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele”
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari