#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Avocatul-căpitan Ioan Missir, autorul faimoasei cărți de război „Fata moartă”

Avocat, scriitor și om politic român de origine armeană pe linie paternă, Ioan Missir a fost ultimul primar al municipiului Botoșani înainte de instalarea comunismului.
Acesta a scris romanul de război „Fata moartă”, care l-a consacrat imediat după lansare, la începutul verii anului 1937. Elogiat de către criticii literari, având mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste câteva decenii), Ioan Missir a fost premiat de către Societatea Scriitorilor Români (în 1938) și de către Academia Română (sesiunea 1937-1938). De asemenea, a fost primit în Societatea Scriitorilor Români cu derogare de la statut.
Biografia sa poate fi lecturată în cuprinsul primului primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”, scris de reputatul publicist Simion Tavitian, din care vă prezentăm un fragment.

„S-a născut la 17 februarie 1890 în localitatea Westholboken (statul New Jersey, SUA). Tatăl său, Missir Ovanez-Bogdan, stabilit în Moldova, după 1848. În 1850, Ovanez Missir contribuie la zidirea unei biserici în satul Teişoara (județul Botoșani), pentru care este ridicat la rangul de căminar de domnitorul Grigore Alex. Ghica. În 1853, soția sa, Suzan, rămâne văduvă cu 13 copii, astfel că situația materială a familiei devine tot mai grea.
În atare condiții, Bogdan Ovanez Missir, după ce se căsătorește cu Cecile Marchand, institutoare venită în Moldova, emigrează în SUA. După câțiva ani de ședere în Statele Unite se îmbogățește cu cinci copii, cel mai mare fiind Missir B. Ioan. După câțiva ani se reîntoarce cu familia în Moldova.
Ioan B. Missir urmează clasele primare şi liceul «A. T Laurian» în Botoşani, apoi cu o bursă acordată de comunitatea armeană din oraș, merge Ia București unde urmează Facultatea de Drept pe care o absolvă în 1913. Revine Ia Botoșani şi ocupă postul de secretar al avocatului Basile (Vasile) Missir, fost ministru.
Evenimentele din 1916 îl găsesc mobilizat la Regimentul 8 Vânători, cu gradul de căpitan în rezervă. Participă pe front, la epopeea întregirii țării.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

După încheierea războiului, Ioan Missir realizează o frescă a eroismului ostașilor români, în romanul său «Fata moartă», care apare în anul 1933 la Editura «Cartea românească». Prefațat de N. Iorga, volumul se bucură de mare succes, ajungând la XIV-a ediție, ultima în 1977, fiind îngrijită de istoricul literar Teodor Vârgolici. Numeroase condeie de prestigiu ca Petru
Manoliu, V. Slăvescu, Gr. Antipa, Ion Simionescu fac romanului o primire călduroasă astfel că «Fata moartă» obţine premiul Academiei Române. (...)
Participant nemijlocit în campaniile din 1913 şi 1916-1918, pentru întregirea României, luptând cu vitejie, Missir a fost distins cu ordine şi medalii, începând războiul ca sergent şi încheindu-l cu gradul de căpitan.
Romanul «Fata moartă», fost comparat pe drept cuvânt cu cel al lui Erich Maria Remarque, cu deosebire că cel al lui Missir este scris de cineva care știa pentru ce luptă, pentru întregirea şi libertatea propriei patrii. Din nefericire, războiul a zădărnicit propunerile de traducere în limba franceză a cărții. (...)
A fost căsătorit cu sora scriitorului şi ziaristului Petru Manoliu şi avea o fiică Ioana Anca Missir.
În noiembrie 1945 se stinge din viață scriitorul Ioan Missir, după o criză de angor pectoris. Manuscrisele şi memoriile sale au fost donate în anul 1966 Muzeului Literaturii Române”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene