Arhive dobrogene Raportul procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa, privind situaţia din oraş în urma bombardamentelor
354
Marime text



- Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 85 ani, pe 1 iulie 1941, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa întocmește un raport privind situaţia din oraş în urma bombardamentelor..
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
1 iulie 1941, Constanța. Raportul procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa, privind situaţia din oraş în urma bombardamentelor
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 85 de ani, pe 1 iulie 1941, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a întocmit un raport privind situația orașului în urma bombardamentelor de la finalul lunii iunie 1941, în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
„Nr. 1040/ 1941 iulie 1.
Domnule ministru,
Conformându-mă ordinului Domniei Voastre nr. 132.155/1940, avem onoarea a vă raporta următoarele:
În seara de 22-23 iunie a.c., la orele 22,15 orașul Constanţa a fost bombardat de avioane sovietice, ce soseau în valuri succesive.
Până în dimineaţa zilei de 23 iunie, oraşul a fost bombardat de cinci ori, consecutiv.
În cursul dimineţii de 23 iunie, escadrilele sovietice sosind în valuri, dinspre mare, au bombardat oraşul în trei rânduri.
Au fost distruse: o aripă a unei magazii de muniții, aparținând unei unităţi germane, situată în rada portului, o magazie, un rezervor la staţia de petrol şi o stivă de baloturi de bumbac, din portul Constanţa. În centrul oraşului au fost distruse câteva clădiri.
Cu această ocazie au mai fost bombardate un depozit de piese si cazarma Regimentului 9 Călăraşi.
În oraş au fost omorâţi 15 soldaţi germani şi câţiva civili.
Unul din avioanele inamice a fost doborât; un altul, probabil. Au fost aruncate 7 bombe. Legăturile telefonice au fost întrerupte. În oraş s-a produs panică. Populaţia a început să se refugieze în cartierele mărginaşe şi în satele apropiate.
În după amiaza aceleiaşi zile, de la orele 14,30, până la orele 16, circa 6 avioane sovietice au zburat, în două reprize, deasupra oraşului, aruncând bombe.
Din cauza repetatelor bombardamente din cursul nopţii de 22-23 iunie şi al zilei de 23 iunie, starea de spirit a populaţiei a fost îngrijorătoare.
Au fost distruse, piaţa Unirei, hala, precum şi câteva clădiri din împrejurimi. Clădirile oficiului postal si a societăţii de telefoane au fost avariate.
În dimineaţa zilei de 24 iunie, începând de la ora 7, când s-a dat prima alarmă, un număr de şase avioane de bombardament sovietice şi-au făcut apariţia deasupra oraşului. Au fost urmate, la intervale scurte, timp de o oră, de alte aparate sovietice.
Deasupra orașului au fost întâmpinate de cinci aparate de vânătoare româno-germane. În lupta angajată, au fost doborâte 5-6 aparate sovietice, de către avioanele noastre de vânătoare şi de artileria antiaeriană. Avioanele sovietice au lansat în centrul oraşului 3-4 bombe de mare calibru, distrugând 3-4 clădiri si avariind mai multe case din împrejurimi. În port a fost lovit de schije un rezervor gol.
Mai multe uşi şi ferestre precum şi majoritatea geamurilor de la ferestrele locuinţelor și prăvăliilor situate pe străzile principale ale orașului, au fost sparte.
La orele 10,15 şi 11,20 s-a dat din nou alarma, însă avioanele sovietice n-au pătruns deaspra orașului.
Populaţia din străzile centrale luându-şi doar obiecte de strictă necesitate și-a părăsit locuinţele, refugiindu-se prin cartierele marginase şi satele din imprejurimi. Chiar şi o parte din autorităţi, ca Poşta, Administraţia Financiară, Chestura Poliţiei, Banca Naţională, Prefectura Judeţului, etc. ale căror localuri erau amenințate sau avariate de bombele lansate de avioanele sovietice, şi-au mutat sediul în cartierele de la marginea orașului sau prin satele din apropiere. Tot astfel au procedat şi Curtea de Apel Constanţa, precum şi Tribunalul Constanţa, ale căror localuri au fost avariate de explozia bombelor căzute în împrejurimi. În prezent, aceste două instanţe, cu serviciile respective, precum şi Parchetul General şi-au mutat sediul în localul şcoalei primare de fete, situat în Constanta, strada I.C. Brătianu, rechizitionat în acest scop. Din această cauză, procesele pendinte în fata acestor instante sunt amânate din oficiu, deoarece, în citatiunile emise s-a indicat vechiul sediu.
În după amiaza zilei de 24 iunie, la orele 16 şi noaptea, la ora 22, orașul a fost atacat din nou, de mai multe escadrile sovietice, ce soseau la scurte intervale de timp. A fost bombardat si complet distrus localul Legiunii de jandarmi Constanţa. Au fost omorâti 25 de jandarmi și grav răniţi un ofiţer şi alte 14 persoane. În oraş au fost distruse circa 10 case. Dintre bombele lansate de avioanele sovietice, un număr de patru bombe n-au explodat.
În dimineaţa zilei de 25 iunie, la orele 3-5,30, au apărut din nou avioane sovietice, aruncând bombe în mai multe puncte ale oraşului.
În după amiaza aceleiaşi zile, un grup de avioane sovietice au evoluat 1a mari înălțime deasupra portului si oraşului, lansând un număr oarecare de bombe. În gara Palas, de lângă Constanta a fost lovit un tren german cu muniţiuni. Lovitura a fost trasă de către distrugătoarele sovietice, care au apărut la orizont. Unul din aceste distrugătoare a fost scufundat, iar altul avariat.
Ultima alarmă aeriană a fost dată în după amiaza zilei de 30 iunie, dar nici un avion sovietic nu a fost observat deasupra oraşului.
Din cauza bombardamentelor au fost omorâte în total 88 de persoane, bărbaţi, femei şi copii. Localul în care funcţiona Corpul de portărei de pe lângă Tribunalul Constanţa, a fost distrus de bombardament, iar arhiva şi mobilierul se află şi acum îngropate sub dărâmături.
Au fost ridicaţi şi trimiși în tabăra de muncă, din comuna Osmancea, judeţul Constanta, 750 persoane, evrei. Au mai fost ridicați un număr de 92 persoane de diferite naţionalităţi (ruşi, armeni, unguri, greci, polonezi ) şi care urmează a fi internaţi.
Din rapoartele ce ne-a înaintat d-l procuror al Tribunalului Tulcea, rezultă că avioanele inamice au lansat şi în acel oraş bombe care au pricinuit stricăciuni şi un număr oarecare de victime. Tot d-l procuror al Tribunalului Tulcea ne informează că acea instanţă, precum şi Judecătoria Mixtă Tulcea au suspendat judecarea proceselor, fiind în zona de operaţiuni militare.
În ziua de 23 iunie, precum și în zilele următoare activitatea economică a magazinelor şi pieţelor din oraşul Constanţa a sistat complet din acuza repetatelor atacuri aeriene.
Începând însă din ziua de 25 iunie, autoritătile au luat măsuri ca o parte a magazinelor de coloniale, restaurante, zarzavagerii şi brutării să funcţioneze, înlesnind astfel alimentarea populaţiei.
Datorită acestor măsuri şi comunicatelor publicate în ziare şi difuzate prin radio, moralul populaţiei este în creştere, iar viaţa economică începe să se normalizeze încetul cu încetul, constatându-se şi o sensibilă reîntoarcere a populaţiei refugiate.
Împreună cu d-l procuror al Parchetului Tribunalului Constanţa am luat măsuri pentru reprimarea speculei ilicite şi pentru sancţionarea sabotajului economic, în ceea ce priveşte Municipiul Constanţa şi personal am putut constata că populaţia acestui Municipiu a început să fie suficient aprovizionată cu alimente de strictă necesitate.
Întârzierea înaintării prezentului raport se datorește împrejurării ca nu am primit decât astăzi, din partea Chesturii locale, deși era obligată să ne informeze zilnic de toate evenimentele importante petrecute in acest oraş. Un asemenea buletin informativ nefiindu-ne înaintat nici de Legiunea de Jandarmi.
Procuror general, (ss) indsc.
Domnului Ministru al Justiţie, Bucureşti.
*SJAN Constanţa, fond Parchetul Curţii de Apel Constanţa, dosar 37/1941, ff 33-34.“
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Citește și:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


