20 iulie 1922 Raport înaintat de directorul școlii normale din Ostrov către Ministerul Instrucțiunii

• Pe 20 iunie 1922, a fost înaintat, de către directorul școlii normale din Ostrov, D. Cojocaru, un raport, către Ministerul Instrucțiunii, ca urmarea a unei inițiative de desființare a școlii normale din Ostrov.

 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
20 iulie 1922, Ostrov. Raport înaintat de directorul școlii normale din Ostrov către Ministerul Instrucțiunii
 
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 104 de ani, pe 20 iunie 1922, a fost înaintat, de către directorul școlii normale din Ostrov, D. Cojocaru, un raport, către Ministerul Instrucțiunii, ca urmarea a unei inițiative de desființare a școlii normale din Ostrov.
 
„1922. iulie 20.
Nr. 335
Domnule Ministru,
 
Informându-ne că această şcoală urmează a se desfiinţa pe ziua de 1 sept. a.c. cu respect vă aduc la cunoştinţă urmatoarele:
 
1) Simtindu-se mare nevoie de învăţători titulari în toată Dobrogea si în special în Cadrilater, Onor Minister, după insistența prefectului de Durostor, a decis înființarea acestei şcoale pe 1 sept. 1921 cu 50 elevi în cl. I și 35 în cl. V.
 
Din cauză că localul s-a reparat târziu, şcoala s-a deschis la 1 decembrie 1921, cu 37 elevi în cl. I şi anume 23 din Dobrogea veche, din care 8 din Ostrov, iar 15 din comunele vecine, 6 (şase) din Cadrilater, iar 8 din judeţul Ialomiţa. Toţi au dat declaratiuni scrise că vor servi ca învăţători în Cadrilater.
 
Pentru clasa V fiind numai 7 elevi, onor Minister i-a trimis la scoala normală din Câmpulung.
 
2) În anul scolar 1921-1922, scoala a funcţionat în localul scoalei primare de băieţi, reparat de Prefectura Durostor. Școala de băieţi a funcţionat în localul scoalei de fete şi anume: fetele dimineaţa, iar băieţii după prânz.
 
Personalul școalei normale a fost recrutat dintre institutorii locali, plătindu-li-se câte 110 lei ora, iar maistrii câte 80 lei ora. Numai d-l Arginteanu a fost profesor titular şi director al scoalei.
 
3) Localul şcoalei primare are 5 camere mari, iar alte 3 puțin mai mici. Aceste camere au fost întrebuințate astfel: în una s-a ţinut clasa, în două a fost dormitorul și în alta sufrageria; iar a cincea a fost liberă. Cele trei mai mici: în una cancelaria, în una bucătăria și în a treia a locuit o parte din servitori. În vara aceasta se va restaura și magazia școalei.
 
Școala normală aici, în Ostrov, are un rol foarte important şi din punct de vedere national şi cultural. Populaţia orașului e compusă numai din români. Oraşul e la depărtare de opt kilometri de Silistra, drumul de comunicaţie şi pe uscat și pe Dunăre, deci foarte apropiată de Cadrilater. Aici copii vor auzi numai româneşte.
 
Motivele pentru desfiinţarea scoalei ar fi două: lipsa de local şi de personal didactic.
 
Să ne daţi voie să lămurim că aceste motive nu sunt întemeiate:
 
a) Cum am arătat la punctul 3, localul şcoalei primare are 5 camere mai mari. Dacă se menţine şcoala aici, cu două clase pentru anul şcolar 1922-1923, în 2 camere vor fi clasele, în două salele de mâncare, iar a treia va servi de magazie. Celelalte 3 mai mici, tot cum au fost utilizate și în 1921-1922.
 
În Ostrov sunt nişte cazarme destul de spatioase, cu multe săli și mai mari si mai mici, construite pentru un regiment, când frontiera era la 7,500 km. Astăzi aceste cazarme sunt goale, deoarece nu mai este armată în ele. Ce va fi în ele nu ştim. Dacă onor Minister ar interveni, ca această cazarmă să se cedeze pentru școala normală, atunci ar fi un local foarte bun, cu un teren bun de cultură, în special pentru grădină de zarzavat şi viticultură. Ostrovul e o regiune viticolă.
 
Când însă nu s-ar obţine cazarma, Comitetul școlar al şcoalei Normale își ia angajamentul a închiria în oraş sălile necesare pentru dormitor, fără a plăti Ministerul nici un ban. Cele 5 camere ar fi deajuns pentru 5 clase.
 
Noi nădăjduim că onor Ministru care are o deosebită bunăvoință pentru cultura şi naţionalizarea poporului din această regiune, va interveni spre a se da cazarma pentru şcoală. În acest caz şcoala va avea tot confortul din toate punctele de vedere. Astfel ar fi satisfăcută şi nevoia poporului, a țărei în general și a localitatei în special.
 
b) Se zice că nu sunt profesori? Cu oarece bunăvoință și sacrificii s-ar putea îndeplini si această mare nevoie. Propunerea noastră ar fi: Să se numească doi profesori cu titluri academice acum când şcoala are numai 2 clase, de partea ştiinţifică, în special matematică şi unul de partea literară. Restul s-ar numi dintre institutori care să stea în permanenţă aici, având pentru dexteritati alt personal.
 
Peste 2 ani va mai fi nevoie de un profesor de ştiinţele pedagogice, care să locuiască aici. De va mai fi nevoie de profesori s-ar putea face apel la cei din Silistra, dacă li s-ar pune la dispozitiune automobilul prefecturei pentru venire şi întoarcere la anumite ore.
 
În rezumat cerem ca Onor Minister să intervină ca, cazarma din Ostrov să se cedeze pentru şcoala normală, dacă nu pentru totdeauna, măcar pentru zece ani.
 
Mai cerem ca în orice caz şcoala normală să rămână în Ostrov, mai putând funcţiona cel puţin 4 ani. Se cere însă ca şcoala să fie condusă de un Director destoinic, care să caute numai de şcoală şi să stea în permanenţă aici.
 
Director, (ss) D. Cojocaru
 
*SJAN. Constanta, fond Scoala Normală Ostrov, dosar 1/1921-1922, f. 204,205.“
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea „Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei