"Hristos a inviat!" si in cetatea de la Adamclisi

Intre zidurile cetatii de la Adamclisi, slujba celei de-a doua Invieri sau vecernia Invierii s-a auzit altfel.

Ruinele bazilicii Forensis, prea batrane de atata istorie, au facut ca crestinescul "Hristos a inviat!" sa fie mai profund, mai plin de patima, mai solemn si, in acelasi timp, mai induiosator. Inalt Prea Sfintitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, alaturi de un sobor de preoti si diaconi, au oficiat in cetatea Adamclisi una dintre cele mai inedite slujbe ocazionate de sarbatorile pascale din acest an. Pret de cateva ore, zidurile vechii cetati au fost calcate de sute de oameni, localnici si pelerini care, intr-un altfel de peisaj, s-au gandit la jertfa, la smerenie, la religie si la credinta. Evenimentul de la Adamclisi nu a fost doar o simpla slujba. Printre ramasitele zidurilor Bazilicii Forensis, au fost purtate moastele celor cinci sfinti martiri de la Adamclisi, descoperite in 1972. Acestea au fost readuse in cetatea in care se afla Bazilica Simpla, sub altarul careia au fost ingropate cu mare cinste de catre crestinii din cetate in secolul al VI-lea. Importanta manifestarii este data poate, in primul de rand, de misterul care invaluie povestea acestora. Patimitorii din Scytia Minor La nord de comuna Adamclisi, intr-o zona impadurita unde ai impresia ca dealurile incearca stingher sa se prinda unul de altul, troneaza astazi linistite resturile aflate inca in picioare ale monumentului triumfal Tropaeum Traiani. Construit in cinstea imparatului Traian, in anii 106-109, ca omagiu pentru infrangerea coalitiei formata din geto-daci, buri si sarmati, din anul 102. Monumentul contureaza practic istoria veche a romanilor din Scytia Minor, cu tot ceea ce presupune ea, social, politic, religios sau administrativ. Intr-o cripta secreta, sub cea mai importanta dintre cele sapte bazilici, construita in perioada de inflorire a cetatii Adamclisi, au fost descoperite in urma cu 30 de ani, in plin regim comunist, moastele a cinci sfinti necunoscuti. Numele sfintilor, scrise cu vopsea pe unul din pereti, au fost sterse din cauza infiltratiilor de apa. Cercetarile au dovedit ca este vorba despre cinci barbati, crestini, in varsta de 30 de ani, care au fost martirizati la sfarsitul secolului al III-lea, prin taierea bratelor si a capetelor. Cripta in care crestinii din Scytia Minor depusesera moastele pentru a le proteja orasul de boli si necazuri fusese profanata in vechime, asa ca, la momentul gasirii, oasele sfintilor erau zdrobite si imprastiate pe jos, amestecate cu moloz, din tavanul prabusit. Acestea au fost puse in saci de ciment si transportate in taina la Centrul de Cercetari Antropologice al Academiei Romane, unde au ramas uitate pana de curand. La solicitarea staretului Andrei Tudor, de la Manastirea Dervent, exarhul manastirilor dobrogene, moastele sfintilor necunoscuti au fost restituite Bisericii. Arhiepiscopia Tomisului a hotarat sa ridice o manastire in apropierea locului unde au fost descoperite relicvele martirilor, in care sa fie depuse moastele lor. In urma cu ceva vreme, acestea au fost redate cultului, urmand a fi asezate spre inchinare in manastirea Sfantul Apostol Filip, ce se ridica in imediata vecinatate a vechiului centru episcopal de la Adamclisi. Moastele de la Adamclisi, alaturi de sfintii mucenici de la Niculitel si de cei de la Halmyris, se numara printre cele mai importante dovezi ale vietii crestine traite in vechea provincie Dobrogea.

Scris de: {autor}Nicoleta MOCANU{/autor}