Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:24 17 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreșteDobrogea LIVE VIDEO & TEXT. ZIUA de Constanţa lansează biblioteca virtuală. Ce autorităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea participă. Un omagiu adus personalităţilor dobrogene

ro

23 Nov, 2017 14:18 1597 Marime text
Cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat o provocare autorităţilor dobrogene din Constanţa şi Tulcea, organizând astăzi o masă rotundă într-un loc simbolic - sala „Remus Opreanu“ a Consiliului Judeţean Constanţa şi a oferit constănțenilor un dar - Biblioteca virtuală.
 
La evenimentul de mare importanță, organizat de ZIUA de Constanța, oficialităţile își vor prezenta manifestul pentru marile sărbători ale anului 2018 - 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român şi 100 de ani de la Marea Unire.
 
Aşadar, nu este vorba despre o sărbătoare festivă, deşi 23 noiembrie merită şi TREBUIE celebrată ca Zi a Recunoştinţei constănţenilor, ci mai degrabă o adunare jurnalistică, la care sunt prezenți istorici, primari, reprezentanţi ai celor mai importante instituţii culturale şi administrative, profesori, pentru a fi martorii unui demers premergător. 

La acest eveniment participă prefectul județului Constanța, Ioan Albu, Dan Jeacă, subprefectul Județului Constanța, vicepreședinții CJC, Daniel Learciu și Claudiu Iorga Palaz, Lucian Furdui, prefectul județului Tulcea, Dumitru Mergeani, vicepreședintele CJ Tulcea, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, fostul senator Christian Gigi Chiru - inițiatorul legii de instituire a Zilei Dobrogei, fostul deputat Gheorghe Dragomir, cosemnatar al legii de instituire a Zilei Dobrogei, Mirela Matichescu - administratorul județului Constanța, conf univ. dr. Aurelia Lăpușan, Marcel Colesniuc, cercetător științific la muzeul Callatis, Mangalia, primarul comunei Cumpăna - Mariana Gâju, primarul localității Crucea, Gheorghe Frigioi, comandorul (r) Marian Moșneagu, directorul Sanatoriului Techirghiol, Roxana Almășan, Dănuț Jugănaru, directorul CCINA Constanța, colonelul în rezervă Remus Macovei, prof. univ. Marian Cojoc, istoricul Ștefan Lăpușan,  inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța, colonel Daniel Gheorghe Popa, adjunctul inspectorului șef al IJJ Constanța, colonel Adrian Chelu, Diana Slav, ghidul care a însoțit ieri echipa ZIUA de Constanța și autoritățile locale în turul istoric al orașului Constanța, actorul Dan Cojocaru, prim soprana Nicoleta Ardelean, criticul teatral Anaid Tavitian., Anton Traian Antoniadis, reprezentantul Comunităţii Elene " Elpis", președintele Universității Andrei Șaguna, prof. univ. Aurel Papari, rectorul onorific al Universității Ovidius Constanța, prof. univ. Adrian Bavaru, rectorul Universității Ovidius Constanța, prof. univ. Sorin Rugină, dr. Lavinia Dumitraşcu, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, directorul Colegiului Național Mircea cel Bătrân Constanța, prof. Vasile Nicoară, Petrică Miu, inspector școlar general al ISJ Constanța, Liviu Popa, director RADET Constanța, Petre Dinică, directorul DGASPC Constanța, reprezentanți ai presei locale, Cristian Cealera - scriitor, scriitorul Ovidiu DunăreanuMircea Daniel Labeș - șeful Oficiului Român pentru Imigranți, scriitorul Dorin Popescu, directorul MINAC - Traian Cliante, Marius Liviu Petre - primarul comunei Peştera.


În debutul acestui eveniment inedit Fanfara RAJA a interpretat câteva melodii pentru primirea oaspeților. Apoi s-a auzit o goarnă și trupa de dorobanți a intrat în sală purtând drapele: al Dobrogei, al României, al Uniunii Europene. În urma lor au pășit solemn regele Carol și prefectul Remus Opreanu. 

Dorobanții pun drapelele în stative și în poziție de drepți toată audiența ascultă Imnul României, solista soprana Nicoleta Ardelean, conf.univ.dr. la Facultatea de Arte a Universității Ovidius, și apoi Imnul Dobrogei, compozitor Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretează tenorul Iulian Bratu, solist al Teatrului de operă și balet Oleg Danovski. 

În continuarea evenimentului actorii Virgil Andriescu și Dan Cojocaru, având între ei o tânără în costum național simbolizând Dobrogea,  actrița Ana Maria Ștefan, de la Teatrul de Stat Constanța, se așează sub drapel. Apoi actorul Virgil Andriescu citește Proclamația lui Carol și Ordinul către armată. 

Actorul Dan Cojocaru
 a dat citire telegramei prefectului Remus Opreanu de la Constanța din 23 noiembrie 1878, după care actrița Ana Maria Ștefan recită poezia Dobrogea de Constantin Sarry. Soldații din trupa de dorobanți au părăsit sala. 

Moderatorul conf univ dr Aurelia Lăpușan a deschis Masa rotundă, dedicată Zilei Dobrogei, proiect inițiat de cotidianul ZIUA de Constanța.  Aceasta a vorbit celor prezenți despre acest proiect. 

”Este un proiect ambițios al cotidianului ZIUA de Constanța. Ieri am efectuat un tur istoric al municipiului Constanța, care s-a încheiat cu o slujbă oficiată pe scările Bisericii Grecești "METAMORPHOSIS" de către IPS Teodosie. Azi organizăm această masă rotundă, dedicată Dobrogei. Este Ziua Recunoștinței Dobrogenilor" a spus conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. 

"Cotidanul ZIUA de Constanța, care a împlinit 17 ani, oferă constănțenilor un dar - biblioteca virtuală. Este o avere pentru noi. ZIUA de Constanța a dus în spațiul virtual un fond documentar al Dobrogei, care conține cărți vechi, poze, fascimile. Nu facem concurență nimănui, nu preluăm din saricinile bibliotecilor" a mai spus moderatorul mesei rotunde Aurelia Lăpușan

În continuarea evenimentului inedit, Lavinia Siclitaru, redactor al cotidianului ZIUA de Constanța dă citire manifestului jurnaliștilor ZIUA de Constanța: 

”În onestitatea noastră de gazetari dobrogeni nu vrem să demonstrăm că ne credem ceea ce nu suntem, dar ne însușim curajul de a acționa.De aceea considerăm că este de datoria noastră ca în următoarele 12 luni, până la centenarul României și împlinirea a 140 de la reintegrarea Dobrogei, să ne implicăm în organizarea unei ample campanii de conștientizare a trecutului dobrogean, de aducere-aminte a tuturor oamenilor care l-au născut și și-au pferit creația pentru Dobrogea, cât și a celor care au iubit acest ținut și i-au dedicat activitatea. Nu ne substituim niciunei autorități, nu ne impunem ca o forță, rămânând în spațiul demersului jurnalistic, dar cu speranța trezirii din latență a tuturor celor care au puterea de a decide și acționa acum, nu mai târziu. Tocmai de aceea, vă supunem atenției cu acest prilej, mai propice decât oricând, să luați act de nevoile pe care noi, ca jurnaliști dobrogeni, le-am descoperit a fi stringente” - se arată în manifestul jurnaliștilor ZIUA de Constanța. 

După citirea manifestului, conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan a anunțat că ZIUA de Constanța a instituit Meritul Dobrogean și Medalia Remus Opreanu. 

În continuare, prefectul județului Constanța, Ioan Albu vorbește despre prefectul Remus Opreanu, care a realizat zeci de proiecte, necesare Dobrogei.
 

"Voi face demersuri pentru ridicarea unei statui dedicate lui Remus Opreanu, pe care o vom amplasa în fața Prefecturii. Felicit cotidianul ZIUA de Constanța pentru acest amplu proiect. La mulți ani dobrogea!. La mulți ani ZIUA de Constanța" - a spus prefectul județului Constanța, Ioan Albu. 

La rândul său, prefectul județului Tulcea, Lucian Furdui susține că Ziua Dobrogei are o însemnătate deosebită pentru Tulcea.

Totodată, Mirela Matichescu, administratorul județului Constanța, îi salută pe cei prezenți, felicitând, în același timp, ZIUA de Constanța pentru marele proiect demarat. 

"Este important să ne cunoaștem trecutul. Ziua Dobrogei are o importanță deosebită pentru noi. Trebuie să dăm valoare oamenilor. Prin proiectele noastre vom menține Dobrogea în fruntea țării. Deja lucrăm la un proiect, împreună cu județul Tulcea, la un proiect turistic privind dezvlotarea Dobrogei. La mulți ani dobrogeni! La mulți ani ZIUA de Constanța" a transmis Mirela Matichescu.

Dumitru Mergeani vicepreședintele CJ Tulcea a ținut să felicite, la rândul său, cotidianul ZIUA de Constanța pentru lansarea bibliotecii virtuale.

Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea a menționat că este un mare susținător al minorităților din Dobrogea. 

"Sunt Hogea de la primărie, nu de la Geamie" a glumit primarul municipiului Tulcea. 

"Felicit cotidianul ZIUA de Constanța pentru fumoasa inițiativă. Sunt extrem de onorat să mă aflu aici, alături de dumneavoastră. Oficialitățile din două județe sărbătoresc împreuna Ziua Dobrogei, în urma demersului cotidianului ZIUA de Constanța. Trebuie să adresăm mulțumiri parlamentarilor de Constanța și Tulcea, care au făcut posibila înscrierea în calendar a Zilei Naționale a Dobrogei. Această zi este de importanță Națională, nu doar regională. Dobrogea s-a unit cu România atât în interes național, cât și european. România începe cu noi și se termina cu noi. Europa începe cu noi și se termina cu noi. Asta trebuie să înțeleagă cei care iubesc Dobrogea. Dumnezeu să binecuvânteze Dobrogea și România", a declarat primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea.

Acesta a făcut cadou cotidianului ZIUA de Constanța mapa cu evenimentele dedicate Zilei Dobrogei, organizate de municipiul Tulcea

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța a dezvăluit că atunci când se gândește la Dobrogea, simte mirosul mării, aroma vinului de Niculițel, de Ostrov, că îl regăsește pe Cel de Sus când se apropie de Peștera Sfântul Andrei, simte mirosul sarailiilor, a baclavalelor. De asemenea, când se gândește la Dobrogea se gândește la frumusețea Cheilor Dobrogei, la Geamia din Mahmudia.

"Să ne uităm la moștenirea pe care o avem. Să avem respect față de valorile lăsate de înaintașii noștri. Mă bucur că presa a reușit să ne adune. Cea mai importantă moștenire e biblioteca virtuală. Este important că  devine deja o modă să ne cunoaștem trecutul și obiceiurile. Pentru mine Dobrogea e o împlinire a vieții. Sunt convins ca la fel e și pentru dumneavoastră" a transmis primarul Decebal Făgădău.

Ziarista Feri Predescu a dezvăluit că este o dobrogeancă get-beget, cu strămoși născuți aici.

"ZIUA de Constanța a inițiat un demers extraordinar. Propun să contribuiți la acest proiect, deoarece lumea este dornică să afle cât mai multe despre Dobrogea. Biblioteca virtuală vă va oferi informații multe despre Dobrogea. Să facem cunoscut acest proiect în toată România" a transmis Feri Predescu.

Steliana Bajdechi, de la Radio Constanța, a menționat că susține proiectul inițiat de ZIUA de Constanța.

"Este un efort uriaș depus de ZIUA de Constanța. Acest proiect este un căștig pentru noi toți. Cred că e un proiect de recuperare a trecutului pentru siguranța viitorului" a punctat Steliana Bajdechi.

ZIUA de de Constanța decernează zece plachete postmortem pentru zece personalități remarcabile ale Dobrogei.

Prima plachetă este decernata lui Virgil Coman, iar laudatio este citit de Lavinia Dumitrașcu. Placheta a fost primită de Maria și Teo, copiii lui Virgil Coman, foarte emoționați. Teo a mulțumit pentru placheta acordată postmortem tatălui său.

VIRGIL COMAN
(24 decembrie 1973 – 5 august 2016)
Licențiat al  Facultății de Istorie şi Ştiinţe Administrative, specializarea Istorie, Universitatea „Ovidius” Constanţa (1997), Virgil Coman și-a finalizat studiile doctorale în 2005, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.
A fost profesor de liceu și, din 2016, şef al Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Numele lui se confundă cu cel al acestei ultime instituții. 

Cea de-a doua plachetă este acordată pentru Zizi și Petre Covacef, iar Laudatio este citit de Sorin Colesciuc. Placheta este ridicată de Maria, fiica soților Covacef. 

ZIZI ȘI PETRE COVACEF
Zaharia (Zizi) (5 iunie 1942 - 25 august 2014) - un renumit arheolog, Petre (22 iulie 1936-7 februarie 2015) - un neobosit scriitor, de profesie inginer, fost șef al secției Căi Navigabile din Portul Constanța.
 
În cele peste patru decenii și jumătate de activitate la MINAC, Zizi Covacef s-a dedicat cu pasiune activităților din muzeu, atât prin îndrumare, cât și prin organizarea de conferințe ori săpături de salvare în Constanța, Mangalia, Agigea - pe traseul canalului de navigație Dunăre - Marea Neagră, la Castelu - pe traseul Gazoductului Rusia - Bulgaria. A participat la numeroase campanii de cercetări pe diverse şantiere arheologice: fie ca membru în colectiv, fie conducând sectoare de la Sacidava (1969), Cetatea Tropaeum Traiani (1972), castrul de la Bucium (1973), Cetatea Capidava (1973).
XXX
Petre Covacef va rămâne în memoria constănţenilor prin cele peste 20 de volume publicate, printre care se numără: „Povestea Farului Genovez I“ și „Povestea Farului Genovez. Souvenirs d’Orient“, volumul al II-lea, „Cimitirul viu de la Sulina“ şi „Portul Constanţa - Portul lui Anghel Saligny“ - lucrare pentru care a fost nominalizat la Premiile Academiei Române pe anul 2004, „Onomastica străzilor din Constanţa“, „150 de ani în evoluţia căilor ferate din Dobrogea“ și „Portul Constanţa. Portul lui Laurenţiu Erbiceanu“. 

A treia placheta este oferită prof Gheorghe Dumitrașcu, iar laudatio este citit de comandorul Marian Mosneagu. Meritul dobrogean, acordat de ZIUA de Constanța profesorului Gheorghe Dumitrașcu, este ridicat de fiica sa Lavinia Dumitrașcu. 

”Sunt sigură ca tatăl meu și Virgil v-ar spune așa: sunteți datori Dobrogei. Noi trebuie să preluam mai departe ceea ce tatăl meu spunea: Dobrogea este misiunea mea" a transmis Lavinia Dumitrașcu, fiica profesorului Gheorghe Dumitrașcu.


GHEORGHE DUMITRAȘCU
(25 septembrie 1939Nisipari - 17 ianuarie 2017)
Considerat drept unul dintre cei mai mari istorici dobrogeni și un patriot desăvârșit, Gheorghe Dumitrașcu a fost şi preşedinte al Comisiei de învăţământ şi cercetare ştiinţifică a Senatului din iunie 1994-2000. Totodată, a militat fervent, cu toată convingerea şi autoritatea morală, pentru înfiinţarea unei universităţi la Constanţa. Profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“, a semnat peste 800 de articole de specialitate şi studii, manuale, plachete de versuri, memorialistică. Împreună cu fiica sa, Lavinia Dacia, a scris 12 cărţi. Alte trei erau în lucru. A fost 
senator în legislaturile 1990-19921992-1996 și 1996-2000

Cea de-a patra plachetă este oferită compozitorului Dumitru Lupu. Laudatio este citit de conf dr. univ AUrelia Lăpușan. Ileana Șipoteanu, soția compozitorului Dumitru Lupu, a ridicat meritul dobrogean. Ea a oferit primarului Decebal Făgădău CD-uri editate în ultimii ani.

"Ar fi important să facem o alee a artiștilor. Să avem grijă de tărâmul sfânt al Dobrogei și de oamenii lui" a spus Ileana Șipoteanu.


DUMITRU LUPU
(25 mai 1952 – 22 iulie 2017)
Născut în Giurgiu, având ca părinți pe Gheorghe și Marioara Lupu, Dumitru Lupu a absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția Canto.
A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF). Este prof. univ. dr. la Universitatea Ovidius din Constanța din anul 2014. A fost dirijor al orchestrei Teatrului Al. Davila din Pitești între anii 1982-1990, și al Teatrului Fantasio din Constanța între anii 1990-2004. Este inițiatorul festivalului "Mamaia copiilor".
Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria B – Muzică. Sute de cântece din fonoteca Radio-Difuziunii Române poartă semnătura lui Dumitru Lupu, ca şi numeroase spectacole şi filme pentru copii.
Va rămâne în memoria afectivă a tuturor drept compozitorul Imnului Dobrogenilor, alături de Carmen Aldea Vlad.
A fost căsătorit cu interpreta de muzică ușoară Ileana Șipoteanu și are o fiică, Dumitrana-Teodora.
A murit la vârsta de 65 de ani din cauza unui stop cardiac.

 
Următoarea plachetă este oferită lui Puiu Enache. Laudatio pentru Puiu Enache este citit de Aurelia Lăpușan. Ovidiu Dunăreanu ridică meritul dobrogean pentru Puiu Enache.

PUIU ENACHE
(18 aprilie 1928, comuna Caramurat -15 martie 2005).
Aromânul Enache Puiu - prozator și critic literar –  și-a ales să semneze sub pseudonimul Ștefan Careja. A slujit învățământului superior întâi la fostul Institut Pedagogic, apoi la Universitatea Ovidius, neîntrerupt din anul 1961 până în anul 2000, numai la catedra de literatură română.
Cărţi publicate: „Viaţa şi opera lui Miron Costin“ (Bucureşti, Editura Academiei, 1975), despre care Alexandru Piru scria că este fundamentală pentru cunoaşterea cronicarului moldovean; „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin“ (Constanţa, Editura Ex Ponto, 1997); „Bulevardul Şarpe“ (Poeme, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998);  „Lacul laptelui“ (Poeme, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2000), „Istoria literaturii din Dobrogea“ (2005, Ex Ponto, Constanţa).
Cărţi îngrijite şi prefaţate: „Lucrări ştiinţifice. Filologie.“ (Constanţa, 1970); Ştefan Vlădoianu -„Sângele lui Nessus“ (Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995); Aurel Dumitrescu - „Frontul şi ea“ (Constanţa, Editura Europolis, 1996).

Scriitorul Ovidiu Dunăreanu prezinta laudatio pentru Constantin Novac. 

CONSTANTIN NOVAC
(15 august 1937 - 30 septembrie 2016)
Prozator, reporter, scenarist.
Constantin Novac a fost unul dintre scriitorii de valoare pe care Dobrogea, oraşul Constanţa şi spaţiul euxin l-au dat, în ultimii patruzeci de ani, literaturii române contemporane.
CĂRŢI PUBLICATE: „Cheltuieli de reprezentare” (1970); „Adio, Robert !” (1974); „Separaţia bunurilor” (1975); „Cocorul de pază” (1976); „Fericit cel care, ca Ulise …” (1978); „Vară nebună cu bărci albastre”, (1983); „Oameni, furtuni, vapoare” (1984); „Abandonaţi nava!” (1984); „Plutind avan pe marea cea adâncă” (1987); „Vânzătorul de enigme” (1983); „Punctul mort”  (1996).
PREMII LITERARE: În 1996 primeşte Premiul pentru roman al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor şi al Revistei „Tomis.” Membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1977. Secretar executiv al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1995. Membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Literar.

Profesorul Viorica Petre citește Laudatio pentru Gavrilă Simion, unul dintre marii creatori români de muzee. Premiul pentru Gavrilă Simion este ridicat de vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru Mergeani.

GAVRILĂ SIMION
(18 noiembrie 1928, Adâncata, județul Ialomiţa – 28 aprilie 2010)
Epopeea dobrogeană a lui Gavrilă Simion, considerat unul dintre „marii creatori români de muzee şi un lucrător harnic pe tărâmul întortocheat al arheologiei”, începea în 1953, când după terminarea facultăţii a fost repartizat ca profesor la Şcoala Normală din Tulcea. Ajuns aici, acesta va fi numit în 1955 director al Muzeului Raional Tulcea (înfiinţat în 1949).
Pe lângă activitatea sa muzeografică, Gavrilă Simion a fost preocupat îndeaproape de arheologie, fiind dornic de a îmbogăţi săracul patrimoniu arheologic pe care îl deţinea la începuturi.

Este prezentat Laudatio pentru generalul de brigada Adrian Soci de către Mirela Gheorghe. Dan Cojocaru va ridica premiul pentru generalul de brigada dr. Adrian Soci.

GENERAL DE BRIGADĂ DR. ADRIAN SOCI
(25 martie 1965, Săboani, judeţul Neamţ – 16 aprilie 2017)
Militar   extrem   de   apreciat,   generalul   de   brigadă   Adrian   Soci  a  fost comandantul Brigăzii 9 Mecanizată  „Mărăşeşti”  în perioada 2009 – 2016 apoi a îndeplinit funcţia de locţiitor al Diviziei 2 Infanterie „Getica” la Buzău.
Ofiţer de elită al Armatei României, un adevărat lider, care a strălucit prin rezultate și performanțe de-a lungul întregii sale cariere, a fost decorat cu numeroase distincții: Medalia de bronz a Statelor Unite ale Americii, Medalia „NATO - Non Article Five”, Virtutea militară în grad de cavaler, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Credinţa andreiană - Episcopia „Dunării de Jos”.
A pus în practică ideea realizării parcului militar tematic pe o suprafață de un hectar, care a fost inaugurat la 25 octombrie 2015 lângă Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” într-un perimetru al Comandamentului Brigăzii 9 Mecanizate „Mărășești”.

Traian Cliante, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, citește Laudatio pentru Adrian Rădulescu. Premiul Meritul Dobrogean pentru Adrian Rădulescu este ridicat de fiica sa, Anca.

”Vă împărtășesc întreaga mea meditație pentru ZIUA de Constanța”, a transmis Anca, fiica lui Adrian Rădulescu.


ADRIAN RĂDULESCU
( 16 august 1932, comuna Dorobanțu, jud. Călărași - 5 mai 2000)
A fost profesor universitar doctor și om politic român. Istoricul care considera Dobrogea o parte integrantă a vetrei carpato-danubiano-pontice, în care istoria a pulsat cu deosebită vigoare din timpuri imemoriale, a condus timp de mai bine de trei decenii (1969-1990) destinele MINAC (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), transpunând în realitate dorințele lui Emil Condurachi, Grigore Tocilescu sau Vasile Pârvan.
A fost lector la Institutul Pedagogic Constanța iar din 1990 a obținut prin concurs postul de profesor la Facultatea de Litere, Istorie, Drept, Teologie din cadrul Universității „Ovidius", pledând pentru înființarea instituției și devenind primul rector al acesteia (1990-1991). Sub conducerea sa au fost făcute săpături arheologice la Tropaeum Traiani și au fost construite edificiul muzeului Adamclisi și pavilionul muzeiestic de la Histria.
A îndeplinit funcțiile de primar al municipiului Constanța (1989-1990) și prefect al județului Constanța (1990-1991).

Cea de-a zecea plachetă este oferită lui Olimpiu Vladimirov iar laudatio este citit de scriitorul Ovidiu Dunăreanu. Premiul este ridicat de primarul municipiului Tulcea Constantin Hogea, iar prof Cătălin Negoiță felicită demersul ZIUA de Constanța. 

OLIMPIU VLADIMIROV
(9 ianuarie 1942 – 12 august 2017)
Poet, publicist, om de cultură. Olimpiu Vladimirov a fost un talent nativ cu afirmare precoce în poezie, adică încă de pe băncile liceului (acum colegiu) „Spiru Haret” din Tulcea.
Volume publicate: „Tulcea” (album, coautor, Bucureşti); „Confesiuni” (versuri, Tulcea, 1980); „Insula albă” (în colaborare cu Marian Dopcea, 2003); „Semn” (versuri, 2006); „Identitate” (versuri, 2008); „Isaccea, pagini de monografie”, vol. I (în colaborare cu Nicolae Rădulescu, 2008); „Adânc de fântână” (versuri, 2011); „Nimic mai mult” (versuri, 2013); „Recoltă de iluzii” (versuri, 2014).
Premii literare: Premiul revistei „Tomis” şi al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2000); Premiul pentru poezie la Saloanele Naţionale de Carte „Ovidius“ (2002, 2003, 2006).

Gigi Chiru, inițiatorul proiectului de lege privind inițierea Zilei Dobrogei, spune caă apreciază proiectul ZIUA de Constanța și că mulțumește și parlamentarilor care au semnat proiectul de lege prin care a fost instituită Ziua Dobrogei.

Și Elena Frâncu a ținut să adreseze cuvinte de felicitare publicației ZIUA de Constanța.

Masa rotundă s-a încheiat. Sub acordurile Fanfarei RAJA, invitații părăsesc sala care a găzduit Masa rotundă organizată de ZIUA de Constanța.

Ti-a placut articolul?

Comentarii