Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
07:49 27 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Tradiţii de Sfântul Apostol Andrei Fetele nemăritate coc turte sărate pentru a-şi visa ursitul

ro

30 Nov, 2015 00:00 2217 Marime text
Astăzi, creştinii îl celebrează pe Sfântul Apostol Andrei. Acesta s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. El era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că era evreu, nu ştim cu certitudine dacă Andrei era numele său real (acesta fiind de origine greacă). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine că acest nume - Apostolul Lupilor - derivă din vechea denumire a dacilor, daoi (lupi), dar şi de la simbolul lor - lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobroge spre peştera care i s-a oferit ca adăpost. Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit tradiţiei, teologilor şi istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci.

Peştera Sfântului Andrei

Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc se află la aproximativ patru kilometri sud-est de localitatea Ion Corvin. În actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care se spune că pe el se odihnea apostolul Andrei.
 
În vara anului 1944, peştera, transformată în biserică, a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă, biserica a fost refăcută şi redată cultului. Astăzi, mii de credincioşi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1995, ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României“. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naţională.

Noaptea de ajun, prielnică farmecelor de dragoste 

Se crede că noaptea de ajun, precum şi ziua Sfântului Andrei sunt prielnice anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă, cum este Revelionul, cu mâncare şi băutură din abundenţă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi (în unele sate, şi fetele îşi asumă acest rol). Căpăţânile de usturoi se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie să o păzească toată noaptea, la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tinerii petrec, beau, cântă şi dansează. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată“ covata cu usturoi de către un flăcău. Apoi, usturoiul este împărţit la toţi cei care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel, în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi privegheat toată noaptea într-un cocoloş de aluat. După felul în care acesta încolţeşte şi creşte, se fac prognosticuri de măritiş. Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiunea unde se practică.
 
Prin alte părţi, există obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire, ca o plăcintă, din făină de grâu, foarte sărată, denumită Turtucă de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Se crede că băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea este viitorul lor soţ.
În alte regiuni, fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard. Astfel, noaptea, pe întuneric, ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau un fir de lână roşie. A doua zi, merg să vadă cum le va fi alesul.
La fel de frecvent este şi ghicitul la oglindă. Fata de măritat se aşază pe un scaun, având în faţă şi în spate câte o oglindă, iar pe lateral, patru lumânări aprinse. Se spune că astfel ea îşi vede ursitul.
 
În această zi nu se dă nimic împrumut şi nu se fac daruri, căci astfel vei atrage pagubă. În unele sate din Oltenia, copiii taie mlădiţe din pomii roditori şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sfântul Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi ura părinţii şi neamurile.

Mănăstirea „Peştera Sf. Apostol Andrei“, 25 de ani de existenţă

Astăzi, începând cu ora 9.00, la Mănăstirea „Peştera Sf. Apostol Andrei“ din apropierea localităţii Ion Corvin, ÎPS Teodosie, împreună cu un sobor de ierarhi din ţară şi din străinătate, va oficia Sfânta Liturghie. Pentru că anul acesta se împlinesc 25 de ani de la reactivarea aşezământului monahal, la sfârşitul slujbei va fi lansată lucrarea „Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei - 25 de ani de vatră monahală neîntreruptă, 1990-2015“, semnată de arhimandritul Cosma Mitu, stareţul mănăstirii, şi un pasionat de istorie dobrogeană, teologul Ionuţ Druche.
Începând cu ora 18.00, pe scena Casei de Cultură din Constanţa va avea loc concertul de muzică patriotică „Sus inima, români!“ susţinut de Corala bărbătească ortodoxă „Armonia“ (dirijor - arhid. asist. univ. dr. Ion Iulian Dumitru) şi de Muzica Militară a Forţelor Navale Române (dirijor - col. dr. Cornel Ignat).
 
În deschiderea concertului, vor fi amenajate două expoziţii: „Peştera Sfântului Apostol Andrei, în fotografii de epocă“, organizată de Ionuţ Druche, şi „Peştera Sfântului Andrei, în ochii copiilor“, coordonată de prof. Mădălina Oana Sfetcu, profesor de desen în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Tuzla. În deschidere vor vorbi ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi dr. Virgil Coman, directorul Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Intrarea este liberă.

Ti-a placut articolul?

Comentarii