Sesizare disciplinară fără precedent la Constanța Judecători soț și soție, acuzați de lipsă de imparțialitate într-un caz care a afectat grav viața unui elev de 14 ani

• Potrivit comunicatului de presă, doi dintre judecătorii vizați sunt soț și soție, fiecare judecând, pe rând, etape esențiale ale aceluiași litigiu: suspendarea și anularea unui act administrativ

 
Cabinetul de avocat „Alexandru Bajdechi” a anunțat public depunerea unei sesizări disciplinare la Inspecția Judiciară, vizând conduita a trei judecători din Constanța, într-un dosar de contencios administrativ care a generat controverse majore și a readus în prim-plan vulnerabilitățile sistemului judiciar românesc. În centrul demersului se află un caz cu un puternic impact uman: situația unui elev de clasa a V-a care a fost declarat repetent în urma scăderii notei la purtare, o măsură ulterior anulată de instanță, dar readusă în discuție printr-o succesiune de hotărâri considerate profund discutabile.
 
Judecători soț și soție în același litigiu
 
Potrivit comunicatului de presă, doi dintre judecătorii vizați sunt soț și soție, fiecare judecând, pe rând, etape esențiale ale aceluiași litigiu: suspendarea și anularea unui act administrativ. Prima hotărâre, pronunțată de judecătoare, ar conține erori grave, inclusiv preluarea unor afirmații care ar fi provenit dintr-un înscris inexistent la dosar.
 
Ulterior, soțul acesteia a făcut parte din completul care a admis o contestație în anulare formulată de unitatea de învățământ – o cale extraordinară de atac ce vizează exclusiv chestiuni procedurale – și a desființat hotărârea definitivă anterioară, ajungând la concluzii aproape identice cu cele ale soției sale. Avocatul susține că această „continuitate” decizională este cu atât mai problematică cu cât hotărârea inițială se afla la dosarul soluționat de soț.
 
„Aparența de imparțialitate, un pilon esențial al justiției, lipsește complet într-o astfel de situație. Niciun justițiabil nu ar trebui să se întrebe dacă relațiile personale au influențat soluția instanței”, se arată în comunicat.

 
Motivări „post-factum” și erori juridice grave
 
Sesizarea disciplinară vizează și modul în care a fost admisă contestația în anulare. Doi judecători au considerat suficientă o așa-zisă „motivare” a actului administrativ emisă ulterior adoptării hotărârii de scădere a notei la purtare. Mai exact, o adresă din 28 iunie 2023 a fost folosită ca justificare pentru un act emis pe 15 iunie 2023.
 

Avocatul Alexandru Bajdechi califică această abordare drept „aberantă”, subliniind că legea impune ca actele administrative să fie motivate anterior producerii efectelor. O motivare ulterioară încalcă principiile legalității, transparenței și dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât consecința directă a fost repetarea anului școlar de către un copil.
 
Relevanța criticilor este amplificată de existența unei opinii separate formulate de al treilea judecător din completul Curții de Apel Constanța, care a arătat explicit că admiterea contestației în anulare este profund greșită.
 
Un copil prins între decizii contradictorii
 
Cazul are la bază Hotărârea nr. 35/15.06.2023 a Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale nr. 29 „Mihai Viteazul” din Constanța, prin care elevului i-a fost scăzută nota la purtare la 5, măsură ce a atras automat repetenția. Decizia a fost luată la finalul anului școlar, fiind comunicată familiei după încheierea cursurilor.
 
Părinții copilului, aflați în străinătate, au contestat hotărârea în instanță, invocând lipsa de motivare, încălcarea dreptului la apărare și refuzul accesului la documentele care au stat la baza sancțiunii. Tribunalul Constanța a respins inițial cererea, însă Curtea de Apel a admis recursul în martie 2025, anulând scăderea notei la purtare și măsura repetenției.

 
Instanța de recurs a constatat că hotărârile Consiliului de Administrație nu erau motivate corespunzător și că sancțiunile aplicate afectau un drept fundamental – accesul la educație – fără respectarea rigorilor procedurale.
 
De la conflicte școlare la marginalizare
 
Dosarul descrie un parcurs educațional marcat de sancțiuni succesive. Elevul a fost implicat într-un conflict fizic cu o colegă în martie 2023, incident filmat și distribuit online. Ulterior, au urmat sancțiuni pentru abateri minore – deplasarea cu trotineta pe holurile școlii, utilizarea telefonului mobil în timpul orei – fără ca școala să ofere consiliere psihologică sau măsuri reale de sprijin.
 
Avocatul susține că instituția de învățământ a ales exclusiv calea penalizării, contribuind la etichetarea și marginalizarea elevului, în loc să aplice mecanisme de prevenție și reintegrare, așa cum impun normele din domeniul educației și protecției copilului.
 
Reacții și demersuri în curs
 
Reprezentanții Școlii Gimnaziale nr. 29 „Mihai Viteazul” nu au oferit, până la momentul publicării, un punct de vedere oficial. Inspectorul general al ISJ Constanța, Sorin Mihai, a declarat telefonic că nu are date despre caz și că va solicita lămuriri unității de învățământ.
 
Între timp, familia elevului a deschis un nou proces, înregistrat la 24 iunie 2025, prin care solicită despăgubiri pentru prejudiciul suferit, invocând efectele psihologice și educaționale ale deciziilor considerate abuzive.
 
Un test pentru sistemul judiciar
 
Avocatul Alexandru Bajdechi afirmă că sesizarea disciplinară este una dintre puținele pârghii rămase pentru corectarea unei „aberații juridice” și pentru restabilirea încrederii în justiție. El invocă inclusiv Codul Deontologic al Avocatului Român, care permite sesizarea presei atunci când interesul clientului o impune.
„Inspecția Judiciară este chemată fie să confirme că aparența de lipsă de independență este reală, fie să o infirme. În joc nu este doar soarta unui dosar, ci încrederea societății în ideea de justiție”, a declarat avocatul.
 
Cazul elevului din Constanța riscă să devină un precedent simbolic, nu doar pentru modul în care sunt aplicate sancțiunile școlare, ci și pentru felul în care sistemul judiciar gestionează situațiile de incompatibilitate și protecția drepturilor fundamentale ale minorilor.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.

Citește și:
Un elev de clasa a V-a înfruntă sistemul – Procesul care a anulat sentința de repetenție și a redat speranța dreptului la educație